Tati?

Legenda spune ca in decembrie 2002, o drona americana Predator s-a luat la tranta cu un Mig 29 irakian. Premiera nu a fost ceea ce a urmat, adica distrugerea dronei, ci faptul ca de obicei dronele se uscheau de cum dadeau de un avion de vanatoare. De data asta, americanii au fost curiosi sa vada ce se intampla. Amandoua aparatele au tras cu ce aveau mai bun, irakianul s-a dovedit mai tare.

De ce a fost UAV-ul asta asa de lipsit de sansa? In mod normal, aparatul este manevrabil, bine inarmat si….comandat de la mare, mare distanta. Bun pentru atac la sol, grozav in recunoastere, nu poate trece peste faptul ca fiind teleghidat, nu se poate compara cu un aparat pilotat direct. Pur si simplu nu poate reactiona suficient de repede iar cel ce il controleaza nu detine controlul campului de lupta la nivelul pilotului de avion. Dar asta era in 2002.

Anul asta, prin iulie, BAE Systems a venit cu Taranisul, prezentat ca o alta specie de drona. Face ce fac UAV-urile clasice, e mai futuristic asa si in plus, poate sa se apere singur. Ar fi si cazul din moment ce Royal Navy tinde sa intre in pana de avioane pentru urmatorii ani, pe masura ce Harrier-urile sunt trase pe dreapta iar F-35-ul intarzie si oricum, o sa vina in cantitati mai mic.

Taranis este un exemplu despre cum SF-ul poate deveni realitate. Nu stiu cat de autonom o sa fie el cu adevarat dar cu siguranta, reprezinta o tendinta care se va accentua. De ce? E o solutie clasica pentru viitorul fortelor aeriene, si una pe placul militarilor de cariera (cu conditia ca aparatele cu pilot sa fie in continuare varf de lance) dar si al publicului dornic de asemenea inovatii.

Taranis este doar un exemplu dintre specie noua de masini de lupta: robotii. N-avem inca terminatori, cyloni sau mai stie eu ce alti robotei rauvoitori, dar avem de exemplu tancul Crusher, un alt proiect dezvoltat pentru armata, de data asta aia americana. Sub numele de APD sau Platforma Demonstrativa Autonoma, proiectul asta ar putea sa fie urmatorul pas in evolutia carelor de lupta.

Deocamdata, desi posibila pe termen lung, ideea unei armate complet automatizate este improbabila. Factorul uman va ramane o constanta.

Sursa: CHArmy