Acum multi multi ani, un serial SF ma prinsese de butoanele telecomenzii (netul era cam strain de mine pe-atunci). Numele lui: Andromeda Ascendant si la momentul ala era cea mai tare chestie din sfera lui. Creatia parintelui Star Trek-Next Generation, Gene Roddenberry, era fresh, antrenant si era cu Hercule nene.

Povestea este destul de simpla, cel putin la inceput. Ne aflam pe crucisatorul Andromeda comandat de capitanul Dylan Hunt din High Guard (Inalta Garda, mda, suna ca dracu) care tocmai a fost prins intr-o ambuscada, prima inclestare intr-un razboi civil care va distruge Commonwealth-ul planetelor unite. In coltul opus, imbracati in negru si cu tendinte naziste, nietschenii, un fel de arieni ai vremurilor lor, cam suparati si cam aroganti. Capitanul isi evacueaza nava si o duce la limita unei singularitati unde este prins in afara timpului vreo 300 de ani. Cand se intoarce, „salvat” de o echipa de recuperatori, Garda lui si cu Commowealth-ul s-au dus dracului, universul e turbat si el ia decizia sa puna lucrurile in ordine. Ce te asteptai de la Hercule nene? Isi face rost de echipaj si gata problema, ca doar nava lui e ultima si cea mai a dracului din toata garda.

In fine. Scenariul este relaxant, aventurile savuroase, linia centrala bine ochita. Dar, in timp, totul se transforma intr-un Hercule spatial, fara Xena. Cateva sezoane totul merge excelent, rassturnari de situatie, actiune, batalii spatiale….rasele extraterestre sunt chiar reusite, la fel si baietii rai, adica nietschienii si niste creaturi foarte neplacute, magogii, care aveau prostul obicei de a hali oameni. Apoi insa, vai, pe masura ce zeci de scenaristi se perinda prin serial, totul o ia razna.

Si uite asa ne trezim in sezonul final ca Hercule ramane blocat pe o planeta unde celelalte sezoane nu au ce cauta. Si povestea lor. Si…aici filmul s-a rupt, noroc ca s-a terminat.

Sincer, pentru cei ce nu l-au vazut, si agreeaza genul, e un „must see”. Pentru cei care l-au vazut….dati-va cu parerea.

Anunțuri