Ştiţi că îmi place, după cum ştiu că şi vouă vă plac what if-urile.

Mă uitam pe ici, pe colo, după ce s-a mai intâmplat prin lume şi am găsit asta:

To challenge the no-fly-zone imposed by a Western-led coalition, the Libyan Air Force has not launched a newly-acquired fleet of state-of-the-art four Sukhoi Su-30s and 12-15 Su-35s. It has not activated an integrated network of recently-delivered S-300 air defense missiles. And Muammar Gaddafi’s loyalist force have not overwhelmed the rebellion with several dozen T-90 main battle tanks.

În urma vizitei la Tripoli de acum trei ani a, pe atunci preşedintelui rus, Vladimir Putin, Libia a fost iertată de o datorie valorând 4,5 miliarde de dolari, în schimbul unui angajament întru achiziţia unui pachet de armament pentru 1,8 miliarde. Pachetul ar fi cuprins cele descrise în citatul străinez, dar cu un inventar mai precis.  Abia pe la finalul anului ăsta, ori prin două mii doisprezece, Libia va primi şase avioane de antrenament Yakovlev Yak-130.

De ar fi avut acum bunătăţurile alea… Oricum, dacă scapă, Libianul Şef va face pe dracu în patru ca să cumpere de toate. Dar, what if… ?

Poate că nu-i mai ataca nimeni.

Poate că ne-cumpărarea pachetului oferit de Putin le-a adus inevitabila condamnare.

 

Anunțuri