Regele Ferdinand s-a intors din misiunea sa libiana ieri, fiind primit la Constanta cu surle si trambite si una bucata de ministru *****. De mentionat prezenta veteranilor, mult mai potriviti la fata locului.
Fregata F 221 Ferdinand a fost una dintre navele aliantei implicata in operatiunea „Unified Protector” .
Intre timp, o alta fregata a marinei romane, Marasestiul, s-a indreptat spre vecinii nostri bulgari fiind invitata marinei castravetilor de mare la exercitiul „Breeze/Certex 2011″.
În cadrul exerciţiului, nava şi echipajul sunt evaluate pentru nivelul 2 de interoperabilitate NATO de către o comisie mixtă din care fac parte specialişti de la Componenta Navală a Comandamentului NATO din Napoli şi din cadrul Centrului de Instruire, Simulare şi Evaluare al Forţelor Navale Române.
La Certex 2011 participă nave militare din România, Turcia, Grecia, Franţa, SUA şi gruparea navale NATO SNMG2.
Nava este comandată de comandorul Cornel Cojocaru şi va avea la bord pentru această misiune 227 marinari, la care se adaugă echipele de evaluatori.
Sursa: Mapn
iulie 22, 2011 at 9:51 am
Deci s-a intors Regele….acum pleaca Regina in Libia? Sau ne dam si noi loviti ca bulgarii?
😀
iulie 22, 2011 at 9:53 am
Gurile, dar alea foarte rele, zic ca ar fi vandut din motorina si nu le-a mai ramas decat de intors acasa. 🙂
Mie nu-mi vine sa cred asa ceva. Ca doar n-o fi locomotiva …
iulie 22, 2011 at 7:01 pm
Gurile si mai rele, dar rele de tot, spun ca le langa faptul ca nu mai aveau bani de gaz, nici nu au prea reusit manevrele de alimentare pe mare. In mars carevasazica…
iulie 23, 2011 at 5:39 pm
Rele gurile astea. Dar foarte rele.Hihihihihihihihihihihi
iulie 23, 2011 at 6:07 pm
Frate pepe ori foarte rele, cum ziseram amandoi, ori…foarte bine informate bre. Io, care nu sunt foarte destept, asa simtesc! Si presimtesc bine in general =)).
iulie 23, 2011 at 8:07 pm
Stii, ca la mine este caterinca, dar la tine nu miroasa deloc a caterinca. Nu m-ar mira sa se fi intamplat asa. La putina instructia putina de o fac, vorba cantecului :
Marinariiii, spalau puntea,
Deci ce faceau ?
O frecau..
Capitanu’ fuma pipa
De ce facea ?
Pipaia..
s.a.m.d
iulie 23, 2011 at 9:35 pm
Bre cam ai dreptate, nu e caterinca, da o spun si eu asa…mai sublimal:), sa nu le ranesc sentimentele. Ca toata lumea stie, bulgarii e sentimentali bre, rau de tot…si foarte gingasi la suflet…
iulie 22, 2011 at 1:46 pm
Vad ca nimeni nu da detalii despre nivelurile de interoperabilitate NATO, ca sa stim si noi ce inseamna nivelul asta doi .
iulie 23, 2011 at 6:08 pm
🙂
iulie 24, 2011 at 11:11 am
Pai daca Ferdinand vi se pare golas , hai sa-l dotam . Hic et nunc .
1. Arme sub apa
– statie de hidrolocatie cu traductor tractat STN 10 , realizata de ACTTM
– sistem hidroacustic de detectare a torpilelor , realizat de ACTTM
– sistem tractat pentru abaterea torpilelor STAT 10 , realizat de ACTTM
– sistem de protectie a navelor a navelor impotriva scafandrilor , realizat de ACTTM , Centrul de cercetare stiintifica al fortelor navale , atat instalatia sonar , cat si grenadele antiscafandru cu incarcatura exploziva multipla , atat cele lansate din tub cat si cele de mana , produse la Tohan
– lansator de grenade antisubmarine reactive , recuperat de pe navele casate , utilizand grenadele antisubmarine cu bataie de 6 000 si 2 2500 m produse la Tohan , focoasele fiind produse la Sadu , pentru lovirea submarinelor mici , scafandrilor si torpilelor
– tuburi lanstorpile de 533 mm , recuperate de la navele casate , si modernizarea torpilelor AS existente
– mine diverse , produse de Tohan , intrucat spatiu de depozitare exista si avand focos de contact nu se pot draga din aer
2. Armament AA
– radar Start 1 M , pentru descoperire la joasa altitudine , bataie pana la 150 km , si altitudine maxima 4 km , capacitate de descoperire 500 tinte si urmarire 100 tinte
– sistem artileristic de aparare apropiata tip AK 230 cal 30 mm recuperat de la navele casate ,2 complete cu radarele aferente, exista specialisti si know-how pentru intretinere , munitia se fabrica in tara la Plopeni , inclusiv un proiectil original cargo cu bile de wolfram , un fel de AHEAD simplificat , care creeza un nor de bile in calea atacatorului
– turela complexului Ca-95M , 3 complete cu rachetele aferente , producator Electromecanica Ploiesti ( de ce nu si cu racheta RAV – RS containerizata , folosind drept booster motorul loviturii reactive de 122 mm , cum s-a folosit cu rezultate in razboiul din Iugoslavia )
– un radar pentru altitudine mare . importat daca nu se poate altfel
– un complet de rachete aa cu lansare pe verticala cu bataie medie, unificat cu sistemul terestru prognozat sa se cumpere din Franta
3. Artilerie si rachete antinavale
– 2 lansatoare de rachete nedirijare cal 122 mm cu 40 de tuburi pe afet telescopic, de tipul celor montate pe monitoare pentru sprijinul trupelor debarcate sau lovirea tintelor de pe tarm
– rachete mare-mare ( nu cred ca vor mai fi reinviate proiectele romanesti NN 86 si MM 241 , aflate in stadiu destul de avansat, putand fi usor terminate prin colaborare cu un partener strain )
4. Navigatie
– sonda ultrason SUN 10 , realizata de ACTTM
– sistem de navigatie cu radar virtual pentru zona de coasta , Aerostar
5. Contramasuri electronice
– grenade reactive cu dipoli , cu aerosoli si in IR , cele 3 variante fiind produse de Tohan
– instalatie de avertizare la iluminare laser , produsa in tara
– sistem de comtramasuri electronice , Aerostar , ACTTM
6. Comunicatii
– sisteme integrat de comunicatii si data link , inclusiv radar virtual , produse pe plan local ( ACTTM , Aerostar , etc )
– sistem de comunicatii laser pe mare intre 2 nave , imposibil de interceptat de la distanta ( Electromagnetica , Optoelectronica)
7. Elicopter ambarcat
– platforma de observare – identificare TV si termoviziune tip PMS-BAV Optoelectronica , INCAS
– sonar pentru elicoptere , prezentat de ACTTM la Expomil
– lansator de grenade de punte AS pentru elicopter ,ACTTM , pozitia de lansare se calculeaza cu sonarul iar grenadele AS sunt imposibil de bruiat sau abatut de la tinta , grenadele produse la Tohan exista in stoc
– bomba antisubmarin BAE-1 , Tohan
– torpile as , import
– UAV , pentru recunoastere la tarm
8. Scafandri , grupa de boarding
– sonar pentru scafandri TS 45 si telefon ultrasonic, ACTTM
– pistol automat cu amortizor cal.9×19 si pistol mitraliera cu amortizor cal. 9×19 produse la Sadu
– echipament pentru vedere pe timp de noapte
Si uitea-asa , am dotat cele 2 fregate cu armament produs in tara , la standarde NATO , ( sau existent in stoc ) , si nu
foarte scump. Si daca mai sapam mai gaseam cate ceva .
Caci pana acum , armamentul romanesc , proudly presented , consta in 2 mitraliere … antipirat .Dar din cate stiu eu , Barba -Neagra e mort demult. Fantoma ? S-a mai auzit cumva de ea ?
iulie 24, 2011 at 11:18 am
Numai putin am mai cautat si am gasit : sistem de navigatie cu telemetrare laser in timp real pentru elicopter ( zbor la rasul apei sau uscatului ).
iulie 24, 2011 at 6:29 pm
Intr-adevar ai pus punctul pe i! Industria romaneasca face si lucruri compatibile si uneori chiar superioare celor externe. De ce nu le vedem in dotare decat in numar mic sau…deloc? Datorita dezinteresului, fiindca daca se doreste s-ar gasi si fonduri. Avem inca cercetare, avem inca specialisti, dar n-avem SPRIJIN. Anul acesta cei de la ACTTM au primit, de necrezut, fonduri oarecum suficiente. Sa speram ca la Expomil vor apare multe produse noi; produse pe care Armata sa le si comande fabricilor de profil. Ar c-am fi timpul sa rupem coada la mata, dupa 20 de ani de stagnare si chin. Sa speram, ca altceva nu putem face!
iulie 27, 2011 at 8:41 pm
@nicusor: Am inteles ca un proiect de racheta navala se pregatea la Aerostar prin inlocuirea motorului racheta al P-15 cu un motor turboreactor.
Ai mai multe detalii despre NN 86 / MM 241, poze, ceva 🙂 ?
iulie 27, 2011 at 10:36 pm
Regret , nu am decat schita din brosura PDF ” AEROSTAR – treptele devenirii „. Pe vechiul site al INCAS racheta anti-nava MM 241 figura printre realizarile lor .
iulie 28, 2011 at 12:00 am
😦 Acum mi-am amintit de un alt proiect anuntat pe site-ul Academiei Navale, o racheta navala supersonica, proiect inclus in PNCD al MApN.
Din pacate, odata updatat site-ul, orice mentiune referitoare la proiect a fost stearsa asta putand insemna fie ca s-a ajuns intr-o faza mai avansata si, in buna traditie a secretomaniei romanesti, nu trebuie sa mai transpire nimic sau, mai probabil, a fost oprit din lipsa de fonduri sau rezultate.
Pentru cine e interesat, pe acelasi site (www.anmb.ro/ro/files/cercetare/granturi_arhiva.html), mai sint inca prezentate doua proiecte interesante, bomba electromagnetica si priectilul cu submunitii pentru tunurile navale de 76mm.
Si in cazul lor, descrierea rezultatelor se opreste brusc…
iulie 28, 2011 at 9:04 pm
Arma cu impuls electromagnetic romaneasca ( un model experimental de putere redusa ) a fost experimentata la 18 august 2008 , orele 13,15 cu succes deplin.
Puteti citi povestea acestui experiment reusit la adresa :
http://www.fabricadebani.ro/news.aspx?iid=12799
De atunci nu am mai auzit nimic de aceasta .
Nu stiu daca aceasta tacere vesteste de bine sau de rau .
iulie 28, 2011 at 9:11 pm
S-ar putea sa nu mai existe nimic despre aceasta racheta. Cartea „S-a furat aviatia ” scrisa de reputatul istoric de aviatie Valeriu Avram sustine ca nu mai exista proiectul de executie al IAR – 95 .
iulie 28, 2011 at 9:57 pm
Asta cred si eu ca l-au vandut baietii destepti la chinezi dupa 90 si a iesit FC-1 aka JF_17 Thunder si eu tind sa cred ca este un IAR 95 reincarnat si cu un dram de schimbari.
iulie 29, 2011 at 5:42 pm
Da, ai dreptate, dupa experimentul reusit din 2008 nu a mai aparut nimic referitor la bomba EMP (mersi pentru link, si eu am dat de el, din intamplare).
Poate ca se intampla ca in cazul proiectilului 76mm cu submunitii, din momentul in care se apropie de fazele finale nu se mai publica nici o informatie.
Sa speram ca e vorba despre asta, si nu despre anulare…
Cat despre rachetele nava-nava romanesti, proiectele de dinainte de ’89 oricum nu cred ca mai erau de actualitate, mai ales ca ar fi intrat in dotare peste alti cativa ani.
Dar exista un proiect nou, cel de care spuneam mai sus ca a disparut brusc, am gasit ceva destul de interesant despre el: http://www.scientificbulletin.upb.ro/rev_docs/arhiva/rez71094.pdf
Desi e publicat in 2011, se bazeaza pe date care au mai aparut si in alt articol, la inceputul lui 2010, deci undeva prin 2009-2010 se afla in studiu configuratia generala a rachetei de croaziera / nava-nava.
Ar fi interesant de aflat si unde s-a ajuns 🙂
iulie 29, 2011 at 6:54 pm
@Vali : Wooooooooow!!!!!!!!Tare informatia asta,nu se spune nicaieri in acest PDF ca ar fii vorba despre proiectarea unei rachete navale doar poti sa presupui.
Mai stii ceva date suplimentare despre acest proiect??
iulie 29, 2011 at 11:02 pm
@Victor: „nu se spune nicaieri in acest PDF ca ar fii vorba despre proiectarea unei rachete navale”:
🙂 🙂 🙂 De fapt, spune chiar in primul paragraf: „Metoda a fost aplicatǎ la analiza pentru configurarea rachetei navale româneşti.”
Si ar mai fi si titlul: „Some Considerations On Forms Of Aerodynamics Surfaces Used For NAVAL Missiles” 🙂 🙂 🙂
Anyway…Asta ar fi articolul din 2010: http://www.modtech.ro/vol3no22010/Gheorghita_Toncu.pdf
Si in rezumatul lui: „The research is useful in future development of cruise missiles.” (copy&paste dintr-un alt document, un rezumat al lucrarii) – May 2010
Din ce imi amintesc, titlul original al proiectului, acum disparut de pe site-ul ANMB, era ceva de genul „racheta navala supersonica cu traiectorie joasa”.
Ce e ciudat, e ca in PDF-uri accentul se pune pe zborul transonic si nu supersonic. Speram sa fie o replica romaneasca a Yakhont/ASMP, poate au mai schimbat cerintele intre timp.
Din pacate, mai multe detalii nu am nici eu, speram ca altcineva poate sa aduca info mai noi / multe
iulie 29, 2011 at 11:07 pm
Si inca un link gasit rapid: facultate.regielive.ro/referate/automatica/proiectarea_canalului_de_directie_a_rachetei_navale_cu_aripi-8824.html
De comparat cu primele documente (hint: numele profesorului indrumator), era trecut ca responsabil de proiect al rachetei supersonice navale. 🙂
iulie 24, 2011 at 10:39 pm
Domilor, bagati-va mintile-n cap. Industria noastra nu e in stare sa faca absolut nimic( dealtfel nici inainte de 89 nu se facea nimic. Sa nu uitam de miile de R12/K13 care nu au putut fi folosite pentru ca cele doua blocuri ale rachetei au fost construite cu filete necompatibile…). In afara de inegrarea fara noima a unor sisteme sau subsisteme cumparate de afara…nu suntem in stare sa facem nimic. Exceptand lucruri simpe cum ar fi munitie sau prosuse din aceeasi categorie( care oricum lasa de dorit)…Asa ca…sa nu ne mai miram ca altii vand mai lult ca noi.
iulie 24, 2011 at 10:40 pm
..mai mult ca noi…
Scuze……..
iulie 25, 2011 at 12:37 am
Scuze, dar n-ai dreptate! Documenteaza-te mai bine si-ai sa vezi ca face si lucruri bune, pe langa integrarea cu succes a unor componente si sisteme de arma. Au fost si esecuri dar si succese (ca tot este un cuvant la moda)! Daca tu consideri ca IAR-93/99, Jderul, Bizon, LAROM, etc sunt NIMIC -nu uita ca acestea au si sisteme de conceptie romaneasca- atunci ar fi bine sa facem eventual topoare, furci, coase, ciocane, poate pe acestea le facem bine…Multe tari, chiar avansate tehnologic fac sisteme de arme in colaborare, dar asta nu inseamna ca sunt prosti, noi de ce-am fi? A face ceva in colaborare inseamna in primul rand transfer de tehnologie…Nu-i nicio rusine sa iei de la cei mai buni atunci cand n-ai capacitatea de a face un produs similar sau mai bun decat exista pe piata -o fac altii mai smecheri ca noi. Si de ce este integrarea pe mijloacele de lupta romanesti a sistemelor straine, mult mai performante fata de ceea ce avem noi „fara noima”? Ia vezi ca toate mijloacele de lupta romanesti au si sisteme autohtone performante, sau si astea sunt rebuturi!? N-ai dreptate!
iulie 25, 2011 at 9:14 am
Asa este! N-am dreptate… Hai sa luam Programul „Doru Davidovici” In urma caruia a rezultat LanceR-ul:S-au cumparat componente de pe raft din Israel, s-a facut proiectul de catre evrei si s-a integrat la Aerostar(totusi nimeni nu stie de ce s-au pus componentele respective si nici ce face fiecare-ma rog…nu stie cu exactitate). Procesorul MMRC a fost scos din fabricatie imediat dupa finalizarea programului, in caz ca e nevoie de inlocuirea unuia, singura optiune e canibalizarea( si aceeasi ahitectura e prezenta si pe IAR99 Soim). LAROM-alt subiect de lauda pentru noi: aceleasi componente „luate de pe raft” de la prietenii nostri din Orientul Mijlociu, integrate pe un sasiu romanesc. Transfer de tehnologie zero. Rachetele LAR de 160mm sunt importate iar cele de 122, clasice se fabrica la noi. La fel si cu ATROM care, daca va fi introdus in serviciu, va avea doar sasiul camionului fabricat in Romania, si in cel mai bun caz, se va asimila si fabricatia munitiei. MLI 84M…turela mult laudata, cateva foi de tabla sudate si cu servomotoare a fost importata desi s-ar fi putut asimila…nu mai vorbim de tunul de 25mm si de Spike, de asemenea importate. IAR 93-un esec rasunator…standardizarea a fabricatiei inexistenta(cabina diferita la fiecare avion, capace de vizitare care nu se potriveau la 2 avioane din acelas lot…Ramanand in aceeasi perioada, hai sa ne luam si de Marasesti, ale carui probleme de stabilitate n-au fost rezolvate niciodata. Deci….N-am dreptate, deloc!
iulie 25, 2011 at 10:08 am
Marius de acord cu tine, dar trebuie sa plecam de undeva, cu standardizarea ai perfecta dreptate, trebuie sa incepem sa transferam tehnologie in tara si adevarul este ca multe chestii se pot asimila pe plan local, inca ceva offset-ul de ce nu este prezent in domeniile astea?
Cu IAR 99 C sper ca este mai bine decat cu restul pentru trupele de uscat transportoare si restul ar trebui sa fie fabricat aici.
Adevarul este ca singurul program de succes la export este IAR 330 PUMA si aici am cumparat o licenta deja existenta. Despre echiparea navelor de lupta no comment, in afara de ideea de a fi echipat cu lansatoare de rachete neghidate LAROM pentru operarea in zona coastelor ( operatiuni de sprijin gen Libia) la costuri mici restul sunt nonsensuri avem nevoie de armament nou de ultima generatie nu de vechituri montate si integrate cu o gramada de bani in arhitectura fregatelor. Ne trebuie un program coerent de echiapare si standardizare a celor 2 fregate daca nu putem chiar si pe Marasesti sa avem acelasi lucru. Avand in vedere avem doar 3 fregate si ca alte forte navale din zona sunt mult mai dotate trebuie armament de ultima generatie ca sa compensam lipsa mai multor nave in zona.
iulie 25, 2011 at 6:52 pm
@Marius. Nu stiu cine si ce ti-a spus legat de programul DD, dar anumite date sunt eronate! MMRC se fabrica inca, chiar mai performant decat cel de pe LANCER, si trebuie sa retii faptul ca tehnologia nu bate pasul pe loc. Ciudat ceea ce spui tu cu industria locala care nu face nimic. De exemplu daca ne referim strict la LANCER, containerul de recunoastere foto -ARP, este facut la AEROSTAR. Pilonul de acrosare destinat bombei NK 83 sau containerelor LDP/ECM/ARP de pe LANCER este conceput si facut la AEROFINA. La fel si pilonul pentru racheta MAGIC 2, franceza. A mentiona ca industria romaneasca,dar mai ales cercetarea nu produce nimic, fiindca nu-i in stare este putin cam mult. Nereguli sunt cu duiumul, este adevarat, dar totul tine de politic si mai putin de factorul militar. Acum, fabricile de profil de la noi daca nu se asociaza cu producatori puternici, n-au sanse de a supravietui, fiindca comenzile sunt asa cum sunt. Si cine crezi ca-ti transfera tehnologie daca nu cumperi masiv de la ei? Unele tehnologii chiar si daca ar fi transferate n-am putea sa le producem, fiindca nu stiu care fabrica romaneasca are bani de retehnologizare -cel putin acum! Marea majoritate supravietuiesc din mentenanta, reparatii si dezactivare de munitie expirata. Si la BIZON sau MLI, sunt componente 100% de conceptie romaneasca, precum contramasurile IR/LR! Perfect de acord cu tine in ceea ce priveste intarzierile in inzestrare! Aceasta stare de fapt este absolut frustranta pentru militari si nu numai…
iulie 25, 2011 at 10:39 pm
MMRC-ul e de fapt un acronim. Procesorul de pe LanceR si Soim e de tip 486 care nu se mai fabrica.Pilonul de acrosare, e intradevar o mare realizare: s-a modificat asezarea punctelor de prindere astfel incat sa poata fi acrosata si munitie clasica, ruseasca si munitie noua vestica(platforma Mk8x)in loc de 2 puncte de prindere pe pilon sunt probabil 4, si evident cablajele…Containerul de recunoastere foto…e intradevar un proiect foarte reusit…pe langa container a trebuit proiectat si subsistemul de recunoastere in jurul unor camere foto luate de afara. Legat de valorile contractelor. S-au cumparat peste 1000 de rachete Spike LR si ER pentru MLI-uri si SOCAT-uri, parerea mea e ca asta era un contract care sa merite transfer de tehnologie si integrarea partiala in fabricatie. Nu contest ca produsele romanesti sunt foarte bune , dar ca si tehnologie, nu sunt nici pe departe chiar atat de „la varf” pe cat ne place noua sa credem.
iulie 25, 2011 at 11:19 pm
da dar spune mi si mie de sailr de scf ciclop m1de software ul de recunoastere (orice prostie de pus intr un calculator necesita un driver)intre sisteme care nu au fost concepute impreuna pe lancer sau blindajul multistrat pe tr (nu inseamna 3 bucati de tabla una peste alta trebuie sa fie nbc,termic rezista la cumulative)un tanc e singura masinarie care rezista la 500m de o explozie nucleara dupa aia spune ca au integrat un 486 cand asta fac toti prod
iulie 25, 2011 at 11:44 pm
cel mai important capital in asta sunt oamenii ….degeaba ii cumperi unuia care nu stie sa sudeze un aparat de sudat cu fir continuu cand el nu stie ce i ala amperaj si la ce grosime a tablii o folosesti si dupa aia poti sa i cumperi si un aparat de verificat cu ultrasunete ca tot nu o sa stie sa sudeze…asa zisa tehnologie eletronica in special nu tine de a nu sti cum se face ci de faptul ca ptr a o face trebuie sa dezvolti o adevarata ind orizontala si noi trebuie sa ne axam pe ce putem face sis ceputem face bine nici o tara europeana nu e autosuficienta(inclus germania si franta)
iulie 26, 2011 at 8:05 pm
@marius. Industria romaneasca nici in perioada sa de glorie, si aici ma refer strict la cea militara, n-a avut capacitatea de a produce totul la standarde inalte. Tehnica ce se producea atunci era in cea mai mare parte de sorginte ruseasca, cu licenta sau facuta la mica intelegere; tehnica pe care romanii o asimilau si uneori o dezvoltau -punand pe ea echipamente autohtone, care puteau sau nu sa fie bune/proaste…Acum multe dintre facilitatile de productie si institutele de cercetare au disparut, la fel si forta de munca calificata -asa ca este greu sa mai facem ceva 100% romanesc. Integrarea de sisteme performante este o solutie foarte buna cand n-ai alta varianta si bani sa finantezi cercetarea. Pe acest subiect putem discuta oricat doresti, dar in marea majoritate a fabricilor noastre militare mai gasesti si utilaje din anii *40! NIMENI, dar absolut nimeni, nu-ti cedeaza linie de fabricatie moderna, fara ca tu sa investesti si sa faci o comanda babana catre respectiva firma. Noi, deocamdata nu facem comenzi masive ci doar ne amagim! Ce transfer de tehnologie vezi tu posibil daca comanzi cateva bucati sau cateva zeci? Polonia de exemplu a primit transfer de tehnologie PATRIA pentru ROSOMAK (PATRIA facut la ei sub licenta), numai dupa ce-au facut o comanda de sute de bucati in diferite variante, inclusiv tehnologia de fabricatie, planurile tehnice, sdv-uri, utilaje performante (cei de la PATRIA si-au deschis linie de ansamblare in Polonia si au instruit personalul); asa ca noi ce puteam face cu comenzile noastre care deocamdata inseamna…mai nimic. Perfect de acord cu transferul de tehnologie, dar acesta nu se face oricum!
iulie 26, 2011 at 11:17 pm
Pai, face chestii performante? sau facem chestii performante doar daca le cumparam de la altii? Referitor la Rosomak…foarte just ce spui…pe de alta parte tot polonezii au primit transferul fabricatiei de S70 BlackHawk si infuzie de tehnologie in „atelierele” Radom(parca asa se numeste producatorul local de radare) ca si compensatie pentru o comanda GIGANTICA-48 bucati F16 Bk52+…ASta doar asa ..sa vedem si noi romanii ca la altii se poate… 😉
iulie 27, 2011 at 5:28 pm
Polonezii n-au primit inca licenta de fabricatie a BlackHawk-ului, desi intentioneaza sa-l cumpere! Ei fac deocamdata doar asamblarea acestuia local, firma mama avand intentia de a accede pe piata zonala, teoretica deocamdata. Alaturi de Polonia si Ungaria intentioneaza sa cumpere acest tip de elicopter, iar asamblarea vine ca o compensatie la programul F-16 Block52. Dar este bine si asa, fiindca isi mentin „in mana” forta de munca si facilitatile industriale, luand contact direct cu VARFUL in domeniu aeronautic. Bravo lor ca au conducatori care tin cu tara! Cele 48 de F-16 noi, au reprezentat pentru Polonia peste 3 miliarde de dolari, la prima strigare, fiindca de fapt au sarit usor de 4, asa ca nu-i totuna cu ce luam noi la sume hilare -si mai vrem si offset, conform legii.
iulie 27, 2011 at 5:44 pm
bre, Polonia a dat ea 4 mld dolari pe 48 de avioane noi, Block 50/52, dar a primit offset de peste 7 mld!
Daca noi am fi dat 1.3 mld pe avioanele alea, macar 1.3 mld daca luam ca offset si tot era ceva, nu zic sa ne dea americanii 180 la suta cum au dat la polski.
Dar Romania nu sta pe un miliard de dolari, cu sau fara offset, problema ramane lipsa finantarii pe termen lung. Noua ne trebuia sa ne dea, precum au dat Poloniei, un imprumut pe 15 ani cu destui ani perioada de gratie.
Mda, nu exista banii, de altfel noi ne imprumutam pe la FMI, pe la banci, pentru ca stam prost cu deficitul, consumam mai mult decat producem.
La un moment dat, va trebui sa platim si miliardele pe care le-am imprumutat in ultimii 2 ani (au scadenta la 2-3 ani), o sa devina treaba si mai dura decat e acum, cand incercam doar sa imprumutam cat mai putin. E absolut critic ca economia europeana si americana sa-si revina, altfel noi intram intr-o zona din care ne va lua 10 ani sa iesim. deja exporturile au incetinit. Nu e de bine, din pacate.
iulie 27, 2011 at 6:58 pm
@mad max. Corect! SUA este aproape de colaps si incapacitate de plata, asa ca-i greu de crezut ca vor dori a ne ajuta, indiferent de negocierile anterioare. LM sunt sigur, ne-ar da avioane noi, dar cu bani, ceea ce noi n-avem si nu cred ca vom avea in urmatorii 3-5 ani (la ce bugete avem planificate pentru aparare, nu putem spera la prea multe echipamente noi), asa ca, vrem nu vrem -daca optam pentru avioane noi, ceea ce-ar fi ideal- ajungem tot la GRIPEN. M-as mira ca in situatia grea in care se afla SUA, Guvernul acestei tari s-ar indura sa ne ajute in vreun fel, basca ca exista neantelegeri politice si la ei. Oricum, dupa mine, visul F-35 se estompeaza pe masura ce trece timpul; dar nu mai vreau sh, la absolut nimic. GRIPEN C/D, ulterior E/F + investitii +sprijin in realizarea IAR-XT A/B +implicarea industriei autohtone in programul de dezvoltare a acestui avion si mentenanta zonala la noi, reprezinta totusi o gura de oxigen pentru noi si sansa de a avea in continuare INDUSTRIE si AVIATIE. Preferam F-16 noi si F-35, dar m-am saturat de indecizia si infantilismul Guvernantilor nostrii.
iulie 25, 2011 at 2:46 pm
Marius , eu nu am sa incep spunandu-ti sa-ti bagi mintile in cap. Convingerea mea ferma este ca argumentele au mai multa valoare decat bascalia sau vorbele aruncate ” de sus ” .
1. Programul DD
La vreme lansarii programului , cadre de conducere din ACTTM si-au facut publica disponibilitatea de a realiza in conceptie proprie o parte din sistemele importate .Microelectronica functiona inca atunci .(chiar se gasise o nisa prin fabricatia de microprocesoare dedicate ).Dar cineva de mai de sus a zis , la fel ca si tine , ca nu putem face nimic .
2. Turela MLI
La Uzina mecanica Marsa s-a realizat o turela in conceptie proprie care functiona impecabil , in colaborare cu o firma americana ( pastrez inca unica fotografie facuta publica ). Iarasi cineva a zis ca industria romana este o gramada de fier vechi si trebuie importat tot .
Documenteaza-te si vei vedea ca transportoarele blindate fabricate la Moreni exportate in fosta RDG functionau fara probleme la data reunificarii , unele fiind casate , altele revandute sau date cadou . Fabricatie ingrijita si intretinere corespunzatoare .
3. Sonare si radare
Ai avut tangenta cu ele ? De ce iti bati joc de stradaniile unor oameni care au realizat ceva de nivel mondial ?
Intereseaza-te , caci vad ca esti bucurestean si-ti va fi mai usor ( daca esti tu Marius care apare in fotografia facuta la Muzeul Aviatiei ).Ai cerut parerea unui inginer militar din ACTTM sau ATM ?
Cumparand din afara ceea ce putem face noi sub cuvant ca nu suntem buni de nimic , vom contribui la ruina propriei noastre tari si a noastra personal pana la urma .
Iar pana la urma , vom realiza ca nu am facut altceva decat sa montam niste cutii despre care nu stim ce contin.
4. Fregate second hand
Uitati-va pe site-ul Santierului naval Damen Galati . Veti constata cu stupoare ca producem in tara corvete moderne , nave-doc de debarcare , nave pentru garda de coasta( ba si nave de 200t de debarcare tancuri in alt santier ) si a fost realizat proiectul unei fregate multifunctionale moderne denumit Sigma, ce va fi lansata in fabricatie pentru alti beneficiari .
Nu trebuie decat sa avem curajul sa vedem si sa gamdim , de a ne lepada de snobism , ingamfare si comoditatea de a cumpara la cheie ( ca dupa aceea vedem noi si ascundem lipsurile si iarasi spunem ca noi suntem de vina , pentru ca nu putem).
Eu unul am avut de-a face o viata cu echipamentul electrotehnic si electronic , romanesc sau strain , si am vazut ce functioneaza si ce nu .Ce functioneaza in conditii de expozitie si ce functioneza la greu , in frig sau arsita , in praf si ploaie . Deci am vazut ce putem face si ce nu. Si ce zic ca pot face altii .
P.S. Parerea mea personala este ca in Romania nu se poate vorbi de mita in domeniul achizitiilor militare . Pur si simplu cred ca se primeste un ordin : fa asa daca vrei sa ramai la putere .Sau cum spune presa : presiuni .
iulie 25, 2011 at 3:34 pm
….In concluzie spunem amandoi cam acelas lucru… 🙂 Ce incercam eu sa spun( iar tu n-ai inteles) este ca , tot ce s-a facut pana acum(sau aproape tot) s-a facut fara transfer de tehnologie. Despre transportoarele exportate in fosta RDG…ne putem da seama fara prea mare bataie de cap ca erau proiectateinainte de ’89 deci, nu prea fac obiectul discutiei noastre. Despre radare si sonare ai observat deja ca nu am spus nimic, tocmai datorita faptului ca nu sunt familiarizat cu subiectul asta. ACTTM este, exact cum ii spune si numele, un institut de cercetare, care produce prototipuri si genereaza tehnologii. Referitor la programul DD, afirmatia de mai devreme( cu „specialistii” care indeasa electronica in fuselaj fara sa stie ce face sau la ce foloseste) am preluat-o de la un inginer de la Aerostar. Banuiesc ca omul stia de spre ce vorbeste. Referitor la turela MLI-stii bine ca am dreptate, s-au cumparat de afra o multime, fara transfer de tehnologie, chiar daca aveam alternativa in tara. Despre Damen Galati…ce sa mai spunem…face corvete si toate celelate produse pe care le enumerai mai sus dintr-un singur motiv: mana de lucru buna si ieftina.
Nu poate fi vorba de snobism, sun perfect constient ca lucrul romanesc e conceput exact pentru conditiile noastre, deci e perfect pentru noi. Ca se incearca generarea de tehnologii si solutii pentru problemele de inzestrare, este clar. Ca solutiile si tehnologiile generate nu ajung la utilizator, este si mai clar. Probabil se merge pe ideea de „Combat Proven” ca si in cazul multirolului. Pana atunci mergem pe programe de modernizare a „utilajelor” existente, cu transfer de tehnologie inexistent…
iulie 25, 2011 at 7:05 pm
LANCERUL s-a proiectat prin programe asistate de calculator (CAD), de catre o echipa mixta de specialisti romani si israelieni, asa ca afirmatia cu „specialistii” care indeasa si nu stiu ce, nu sta in picioare! Mai ales ca un asemenea produs de tipul unei aeronave de lupta nu zboara oricum, pe „principiul” hai s-o facem si vedem noi mai apoi…Majoritatea LANCER-elor care s-au prabusit au avut drept cauza: depasirea anvelopei de zbor, erori de pilotaj si mai putin defectiunile tehnice (in special la motoare); ceea ce pe mine cel putin, ma indreptateste sa cred ca proiectul DD a fost bun ci nu un fas. In privinta transferului de tehnologie este adevarat, sunt nereguli! Dar hai sa fim seriosi -si cand s-a dorit a transfera, cei in cauza s-au lovit de incapacitatea fabricilor noastre de a produce componentele si subansamblele cerute, in special datorita liniilor tehnologice invechite si chiar a dezinteresului.
iulie 25, 2011 at 10:44 pm
Transferul de tehnologie presupune exact asta: transfer de tehnologie! Nu poti face un lucru, nu ai linii de fabricatie? nici o problema, iti dam noi, ca doar d’aia facem „tranfer de tehnologie”. Nu ai personal specializat, nici o problema, iti invatam noi oamenii ce si cand trebuie sa faca. Doar tehnologia de „maine” pentru tine e tehnologia de „azi”(sau chiar de „ieri”) pentru noi.
iulie 25, 2011 at 7:39 pm
parerea mea e ca ing care ti a spus chestia aia cu lancer ul se referea la o chestie strict concreta mig ul 21 cand a fost conceput nu a fost facut precum avioanele actuale (electronica)si deci fara spatii ptr tot ce un avion modern are nevoie sa i spunem popular…dar ceea ce au reusit ing romani intr un timp destul de scurt a fost cel putin extraordinar pacat ca n au fost bani sa faca un prog ptr un avion cu advarat pregatit ptr asa ceva in tara au fost sau mai sunt inca fabrici care prod chestii destul de competitive daca nu se vand nu e ptr ca nu sunt bune nu se vand ptr ca nu au un suport necesar(firmele sunt mici)si nu ofera servicii post vanzare parerea mea sa se unifice si sa se sprijine sectoarele care le avem competitive si sa se caute colaborarea in celelalte(nu cred ca avem pretentia noi de a vinde mai mult sau a ne bate cu marile superputeri ci de a mentine o industrie unde experienta de a construi e mai valoroasa decat a avea capacitati de superproductie)
iulie 26, 2011 at 1:56 pm
Vad ca discutand civilizat si lasand prejudecatile la o parte , ajungem la rezultate ( chiar daca parerile finale nu coincid ) .Iar in materie de tehnica ( sau chiar si in viata ) , putem invata chiar si din esecuri ( ai dreptate , si de acestea am avut ) , nu numai din succese , si putem evita greselile sau fundaturile tehnologice pe viitor .Si mai ales , cand avem un atu , sa invatam sa stim sa-l exploatam .
iulie 26, 2011 at 2:05 pm
Din punctul meu de vedere discutia nu a parasit niciodata limitele bunului simt…faza cu mintile introduse in cutia craniana era( cel putin din punctul meu de vedere) … sarcasm. Despre prejudecati…nici nu poate fi vorba; sunt doar realist. Nu contest ca avem sisteme foarte performante, ce incerc eu sa spun e ca, fara tehnologie din exterior (croita pe cerintele noastre operationale), n-am reusi sa facem nimic.
iulie 27, 2011 at 5:48 pm
Daca te referi strict la faptul ca inca nu facem un produs 100% romanesc, de la proiectare pana la fabricarea in sine cu echipamentele aferente, DA ai dreptate! N-ai dreptate cand spui ca nu facem nimic in conceptie proprie! Cred ca de aici porneste „neantelegerea” dintre noi -ia-o ca o gluma ci nu ca o observatie, fiindca imi pari un tip de treaba care tine mult la Armata si dotarea sa (daca ma insel, nu conteaza, fiindca imi face placere dialogul). Facem componente ce se regasesc pe BIZON, JDER, LAROM, etc. pe care sunt sigur ca le cunosti. Facem echipamente de protectie si alarmare foarte bune, care n-au nici macar un surub din import. Inca mai facem, mai bine spus, fiindca facilitatile si specialistii se imputineaza de la an la an. SAUR 3 va avea multe componente si echipamente autohtone; cineva intr-un comment spunea ca industria noastra facea motoare de 400 CP; are dreptate face/facea, fiindca dupa cate stiu nu se ridica la performantele celor straine, precum MAN de exemplu. In privinta ideii ca trebuie sa facem totul in tara trebuie sa ne recunoastem invinsi! Nu mai putem, dar trebuie sa importam doar echipamente de varf, nu ciurucuri aruncate de altii -si aici ma refer la sh.
iulie 27, 2011 at 5:59 pm
ditto! si trebuie sa fim ai dracu’ in materie de transfer de tehnologie cand importam ceva, nu conteaza ce, sa ne folosim de importuri pentru a ne retehnologiza industria, scoli specialistii, etc.
nu exista substitut pentru industria proprie de aparare – toate tarile stiu asta si vedem asta, cerintele de transfer de tehnologie, offset, investitii, in absolut toate competitiile mentionate si aici pe resboiu.
iulie 26, 2011 at 4:06 pm
@ Nicusor : La punctele 1,2 si 3 este foarte posbil sa ai dreptate,dupa cum scrii inclin sa cred ca stapanesti foarte bine domeniul.
Dar la punctul 4 plus ce ai punctat la P.S cred ca gresesti putin,la Galati nu noi fabricam corvete sau nave de debarcare,ci olandezii,daca maine pleaca si vand firma inapoi statului te asigur ca noi ma greu le putem lansa la apa,ce se intampla acolo este un lohn cu nave de razboi,iar in privinta mitei din armata..da-mi voie sa nu consider personaje de gen Oprea,Tinca,Stanculescu(Victorasi ai grija de copii),Militaru,Babiuc ori Badalan drept niste oameni cinstiti,nici prea competenti de altfel.. peste 90% din achizitile tehnica de militara din import de pana acum au fost insotite de ceva valori necuvenite..tocmai de acea poate s-au abandonat o parte din echipamentele produse local in favoarea celor din import.
iulie 26, 2011 at 8:32 pm
Victor , ai dreptate cand spui ca o firma olandeza construieste nave la Galati . Nici nu prea au mai ramas firme romanesti in domeniu dupa privatizarile nesabuite si dupa la fel de nesabuita administratie de dinainte de privatizare . Dar eu personal prefer o fregata construita la Galati , elicoptere Dracula produse la Brasov cu motoare de Turbomecanica Bucuresti decat cumpararea din afara ,adesea vechituri si adesea fara offset . Si nu uita , te rog , ca aceste firme impun standarde de calitate , aduc noi tehnologii si formeaza specialisti de inalta calificare .
iulie 26, 2011 at 8:36 pm
Corect! ce spune Nicusor este corect, daca se fabrica fregate in Romania ar trebui sa le facem si pe ale noastre la aceleasi santiere eventual cu specificatii putin schimbate, oricum avem nevoie de vreo 4 care sa completeze flota celor 3 fregate din care 2 sa aiba ca principala misiune protectia aeriana a flotei si apoi misiune secunada antinava.
iulie 27, 2011 at 8:34 pm
@Victor: Depinde cum privesti lucrurile, daca prin „fabricare” intelegi proiectare atunci ai dreptate, la Galati se construieste dupa proiecte Damen deci un fel de lohn. Dar tot la Galati este si ICEPRONAV-ul (cu un alt proprietar) care face proiecte, inclusiv militare, pentru alte santiere, deci per total producem nave.
Damen e esential pentru ca asigura contractele, nu pentru ca ne-ar lipsi capacitatea de proiectare.
Cat priveste proiectele militare 100% romanesti mai reusite, eu cred ca Tetal2 ar fi pe unul din primele locuri. Ma refer in special la linia generala a suprastructurii care este si acum actuala, dupa mai mult de 25 de ani de la proiectare.
Daca e sa comparam cu Tetal1 si sa vedem evolutia uimitoare a proiectului, ar fi interesant de imaginat cum ar fi aratat astazi urmatoarea generatie.
Faptul ca au fost dotate cu singurele echipamente care se gaseau, adica rusesti (vechi) sau romanesti (putin fiabile) nu schimba ideea generala.
iulie 29, 2011 at 6:55 pm
Damen a infiintat si un compartiment de proiectare ( o firma aparte unde este actionar principal ) unde se face proiectare de executie ( ma rog , e si asta ceva ) , care , cu sprijin exterior a reusit sa realizeze si proiecte complete .Link : http://www.marineengineering.ro Eu personal cred ca Tetal 2 ( cod NATO ) este cea mai frumoasa nava militara romanesca , cu formele ei riglate adoptate pentru reducerea semnaturii radar.Cred ca i s-ar potrivi ca o manusa panourile absorbante radar realizate la Academia Tehnica Militara .
iulie 29, 2011 at 11:21 pm
Ok, deci nu sint singurul caruia i se pare Tetal2 cea mai frumoasa nava militara romaneasca. Avem deja doua voturi pentru….
Probabil ca daca s-ar fi continuat proiectul, acum nu am mai fi vorbit de Visby ca nava europeana cu cea mai redusa amprenta radar ci de Tetal(3-4-5…).
Pe locul doi (cele mai frumoase nave militare romanesti) ar fi monitoarele de Dunare Brutar-II, cu profilul lor de crocodil:
romaniaforum.org/board3-marina-romana-romanian-navy/board409-marina-militara-dupa-1945-warships-after-1945/251-brutar-class-river-monitors/#post383
Voturi?
iulie 30, 2011 at 1:33 am
Vali, sa mor daca pana acum mi-a trecut prin cap asa ceva.
Subiectul insa, merita atentie. Insa, ai rabdare nitel. Si facem treaba asta, cu sondaj.
iulie 29, 2011 at 11:23 pm
Si eu cred ca este nevoie de Tetal 3 .
iulie 30, 2011 at 1:34 am
???
iulie 30, 2011 at 2:00 am
A fost un studiu care arata ca decat sa cumparam o corveta multifunctionala, e mult mai bine sa dezvoltam Tetal 3 si sa facem 4 bucati, mai ales ca modernizarea nu renta .
SNC se inscrisese deja, mai ales ca Bosanceanu era conectat unde trebuie , dar e mai greu cu corvetele pana in 2013 .
iulie 29, 2011 at 8:52 pm
Probabil asa este,poate ca unele proiecte locale ar fii putut devenii fezabile,mai mult militar decat economic.
Romania nu isi poate permite o armata dotata de la A-Z numai cu echipemente din intern,am arunca pe fereastra o gramada de bani pe niste produse care cu siguranta vor fii inferioare celor din vest,orice am face noi,sa nu credem ca putem avea o industrie de radare in conditiile in care nu avem o industrie puternica de IT&C in spate,sau ca putem tine pasul cu SUA in cea ce priveste tehnologiile stealth,chiar daca am produs ceva materiale radar absorbante,pana si Coreea de Nord produce vopsea radar apsorbanta,pe care o da cu bidineaua pe Mig-15..poate ca nu am ajunge intr-o situatie atat de ridicola dar nici nu am putea concura prea usor derivatele lui MEKO ori navele LM de ex.
Noi in achimb trebuie sa mergem pe calea de mijloc,in care sa cumparam 60-70% din armament din import,cu un transfer tehnologic plus off-set,iar restul sa le producem in tara,ultimele stiri despre IAR-XT,Saur 3 sau sistemul de rachete calibru 273mm sunt datatoare de speranta,insa nu are rost sa ne apucam noi acum sa producem TR-2000,un urmasi al lui Marasesti care sa fii fost construit in locul fregatelor Tip-22 sau mai stiu io ce radar care rapid va devenii depasit fara ca noi sa il putem moderniza prea bine si mai ales exporta,la fel ca restul produselor ce nu sunt de nasul nostru.
iulie 26, 2011 at 3:50 pm
Bre adevarul este ca pana in acest moment inca nu am vazut un produs militar romanesc care sa rupa gura targului,cel putin in ultimii 70 de ani.
LAROM poate ar fii o chestie dar el este construit cu sprijin Israelian,fara ei noi nu am fii facut mare branza,Lancer la fel,evreii singuri puteu face proiectul fara sprijinul nostru,noi in schimb nu puteam face viceversa,TR-85M1,MLI-84M1 sau IAR-99 Soim sunt programe reusite doar daca ne raportam de la ce s-a plecat, in comparatie cu produsele similare disponibile pe piata trebuie sa recunostem ca sunt net inferioare.
Despre radare,turele sau altele produse local nu stiu ce sa spun,dar nici nu le creditez ca fiind superioare calitativ celor ce s-au ales pana la urma a intra in dotare,imi vine greu sa cred ca uzina de tunuri de la Resita putea fabrica produs mai bun decat Soltam de ex.
Daca ne propunem sa avem o armata dotata cu echipament produs local atunci cu siguranta trebuie sa acceptam ideea ca vom avea echipamente inferioare,cel putin in primele generatii,dar in schimb ne putem pune pe picioare o industrie de aparare care sa ne confere cateva avantaje strategice,cele mai bune exemple ar fii proiectele TBT,IAR-XT sau lansatorul de 273 mm,avand o experienta castigata cu aceste programe atunci te poti lansa in altele si mai ambitioase pe viitor,o familie mai extinsa de blindate(tancuri/MLI),un avion supersonic sau altele,vorbesc insa de un orizont de mai bine de 10 ani si numai cu un puternic sprijin extern.
iulie 26, 2011 at 8:45 pm
Primul avion japonez de pasageri postbelic avea performante inferioare avioanelor americane sau vest-europene . L-au cumparat totusi pentru dotarea liniilor aeriene nationale , proprietate de stat atunci . Au acceptat ideea ca vor folosi un avion inferior . Rezultatele se vad acum dupa atatea zeci de ani .
iulie 26, 2011 at 9:00 pm
Ei, las ca nici japonezii nu erau rupti de technologie la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial! Doar au fost o maaare forta combatanta, deci au avut cercetatori, fabrici si know-how in domeniu.
Diferenta intre cercetare la americani si la noi:
vine americanul si zice: voi vreti asta (specificatiile lor) si eu va ofer asta la banii astia.
vine romanul: voi vreti asta, dar nu avem bani de teste, nu avem cercetatori deci o sa dureze un an in plus (au plecat pe salarii mai bune) si nu avem nici o idee cat o sa coste pentru ca nu stim ce capacitati de productie vor mai exista cand va fi gata.