Terestre



467th Guards District Training Moskovsko-Tartuskiy Order of the Red Banner Center of junior noncommissioned officers training of West Military District.

BPM-1 driving, BMP-2 shooting, assault training, sniper training, BMP-2 driving simulator.”

Anunțuri

Breeeee!!! Fiti atenti aici….
Cand ma fac mare, imi iau si io unu d’asta 😀


Hägglunds AB BvS 10 MKII

DGA (adică Direction Générale de l´Armement) a recepţionat primele BAE Systems Hägglunds AB BvS 10 MKII şenilate blindate tot-teren, dintr-un număr total de 53 de vehicule care vor îngroşa rândurile ţestoaselor din Armée de Terre. La jeaponeji mă refer, aţi înteles, nu? 🙂

So, Panhard General Defense este responsabilă cu integrarea câtorva echipamente incluzând aici armamentul, suita de comunicaţii şi Sagem SA SITEL (Système d’Information Terminal Elémentaire)  care-i un sistem tactic de informaţii pe vehicul, cunoscut drept VHM (Véhicule à Haute Mobilité).

Ok, înţeleg. Dacă e prea de dimi’, luaţi cu cafea iar eu am să scriu mai lent ca să se înţeleagă mai uşor.

Că nici eu n-amînţeles prea roz.

Acuma, vine faza unde cică VHM este o burtă în formă de „v”… aha, deci vechiculul  e cunoscut drept VHM, nu sistemul tactic… Maaaare isteţ sunt! În fine, îngroş obrazul şi trec mai departe ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Care el are 14 tone, o lungime de 7,60 metri şi o viteză de 65 kilometri pe oră, putând căra cinci tone, iar raza maximă este de 250 kilometri, dar nu pe oră. Tot el, poate transporta 11 combatanţi echipaţi cu furculision Sagem SA FELIN (care în franceză s-ar despărţi pe larg cam aşa: Système d’Information Terminal Elémentaire).

Extraordinal.

Transportorul ăsta este echipat cu un sistem Panhard General Defense PL80 operat manual într-un inel protejat, care are o ţeavă de 12,7 mm şi alte chestii printre care nişte lansatoare de grenade afumegătoare, un coş pentru transport echipament, etc., bla-bla.

Flota dispune de posibilităţi pentru acomodarea unor sisteme de transport muniţii pentru armamentul uşor, rachete pentru MBDA Eryx, mortiere de 81 mm, rachete pentru MBDA MILAN, proiectile pentru SAAB Bofors Dynamics AT4CS şi încărcătoare pentru bateriile sistemelor FELIN.

Celelalte vehicule din contract vor fi livrate până la finalul anului următor.

Contractul, semnat în Decembrie 2009, include printre altele şi o opţiune pentru alte 76 vehicule.

Noi nu. Adică, noi… nu. Adică noi nu pupăm!

 

 


Bangladesh vrea mai multe TAB-uri, evident, tot rusesti.

BTR-80, mai saritor, de felul lui...


Pare-se, contractul s-ar referi la BTR-ul 80, ar fi fost semnat la inceputul anului si ar trebui sa acopere necesarul de 80 de APC-uri al armatei statului Bangladesh. De la sfarsitul anilor ’90, Bangladesh-ul a cumparat, prin mai multe contracte succesive, aproape 200 de vehilule blindate.
BTR-urile 80, vor fi fabricate de Uzina Mecanica Arzamas ( AMZ ) si ar urma sa fie folosite in misiuni de mentinere a pacii sub, egida ONU.

Sursa FOTO:
A.T.
Sursa:
ArmsTass


Istoria e ciclica…De data asta nu e vorba de pacte de neagresiune ci de contracte militare.
Ministerul Rus al Apararii a semnat cu JSCo Oboronservis un contract pentru construirea unui mare centru de antrenament. Treaba e ca JSCo Oboronservis e partenerul rus al unei firme „obscure” din Dusseldorf… ( da, da! chiar ei! chiar Rheinmetall! ) .
Marele centru de antrenament urmeaza sa fie construit la Mulino, in regiunea Volga, ar urma sa asigure antrenamentul a 30000 soldati in fiecare an, si ar trebui sa fie cel mai avansat din aceasta categorie. In urma acestei afaceri, in buzunarele nemtilor ar trebui sa intre peste 100 milioane de euro, daca toate optiunile rusilor sunt exercitate.
Intins pe o suprafata de 500 km patrati, poligonul de la Mulino, va fi destinat antrenamentului unitatilor macanizate si blindate. Tragerile reale vor fi simulate cu lasere care vor fi montate pe toate categoriile de armament, de la armele de infanterie si armele usoare antitanc, pana la tunurile tancurilor sau cele de camp…
Vor putea fi simulate scenarii multiple, inclusiv lupta in zone urbane…

Sursa:
ArmsTass


Ţestoasa numărul unu, este un tanc Klim Voroşilov – KV-1.

Tancul a făcut bâldâbâc în Neva şi n-a durat mult până să s proptească în fund, pe fundul apei. Mai mult a luat ca să fie scos de acolo: trei zile!!

Cum în toată lumea mai sunt numai vreo duzină, tancul va deveni o importantă exponată a Muzeului Bătăliei Leningradului.

Pe cel de-al doilea ţestos l-au găsit nişte constructori nemţi, pe când lucrau la reconstruirea barajului Warnow, din apropierea oraşului Rostock. Asta se întâmpla pe 16 Noiembrie….
A doua zi a fost extrasă turela cu tunul, care cântăreau în totalitate 17 tone. În timpul extragerii turelei, au fost găsite proiectile şi şase grenade, plus rămăşiţele echipajului.
Conform datelor adunate de la faţa loculu, dar şi din mărturiile vremii, este vorba de un tanc T-34/85, care pe 1 Mai 1945 a fost distrus de poliţia locală.


BTR-4

Prin 2009-2010, am aflat despre contractul dintre Ucraina şi Irak, în valoare de două miliarde şi jumătate de dolari. O vreme, în presa românească au apărut articole, anchete şi interviuri pe tema beţelor în roate puse de personaje din politica României şi sabotarea unui acord de export de TAB-uri către Irak, pe motiv de neînţelegeri asupra sumelor. Sumelor… mitei.

Astfel, Ucraina a luat faţa României şi a semnat pentru 420 BTR-4, 6 Antonov AN-32B şi repararea a două elicoptere Mi-8.

Lux.

Comenzi de această valoare ar fi însemnat enorm pentru industria de apărare a României. Interesele personale însă, au primat. Aşa-i tradiţia, nu?

Revenind…

Irakienii au fost impresionaţi de calităţile avionului de transport mediu An-32B, comparabile cu cele ale EADS-CASA C-295M şi Alenia C27J Spartan, mai ales asupra performanţelor Antonovului în condiţii de temperatură ridicată.

Comparativ cu precedentul şi bine cunoscutul Antonov An-26, An-32 are nacelele motoarelor amplasate deasupra aripilor, fapt care a permis instalarea unor elici de dimensiuni mari şi la obţinerea unor performanţe superioare: capacitatea de încărcare a lui An-32 este aproape dublă faţă de An-26.

Despre transportorul amfibiu blindat ucrainean, BTR-4, cu ciudă trebuie să recunoaştem că este superior TAB-urilor româneşti.

Din când în când, au mai apărut ştiri despre contract. Toate au făcut referire la sughiţurile livrării…

Mai nou însă, aflăm din Kiev Post – care citează declaraţia unui oficial de la Antonov – cum că Irakul a semnat deja documentele de recepţionare tehnică pentru două avioane An-32, iar până la finalul anului se preconizează semnarea pentru alte două.

Acelaşi ziar ucrainean, anunţa în urmă cu câteva luni că o primă tranşă din numărul total de BTR-4 au fostr deja expediate în Irak: 20 cu rol detransportor, 4 în varianta de comandă şi 2 echipate ca ambulanţe.

Alte 62 BTR-4 erau planificate pentru luna Septembrie a acestui an. Dacă n-au ajuns, probabil că urmează…

Şi uite aşa, am rămas cu buza umflată privind cu invidie peste gard către Ucraina.

Sursa: Defense Industry Daily

Pagina următoare »