Zborul, file de poveste

„Am înclinat mai mult, finalizând virajul abrupt, cu o intrare pe direcţie nervoasă, pe-o aripă, picând de la trei mii cu motor, dar fără cuplarea forţajului. Încă nu era momentul, aşa că l-am lăsat să coboare până am văzut culmea retezată a muntelui umplându-mi parbrizul blindat. Am simţit mâna lui Lupu’ cum mi-a ciupit manşa, ridicând o idee botul. Acolo intenţionam şi eu să-l aduc, aşa că mi-am văzut de apropierea vijelioasă, cu opt sute citiţi pe vitezometru.

– Foţaj!, am dat hotărât pe radio, ordonându-i lui Dex cuplarea postcombustiei când mai aveam vreun kilometru şi ceva până la gardul dinspre vest al unităţii.

Dubla noastră a trecut printre o gheretă supraînălţată a unei santinele şi amplasamentul unei staţii radar, în timp ce Dex şi Jan au trecut pe partea cealaltă a staţiei, cu paratrăznetele unei clădiri în dreapta lor.

Cred că le-am cam crăpat ficaţii în ei…!

Am bubuit peste unitate în forţaj, cu vreo nouă sute la oră, trecând peste acoperişurile construcţiilor, dar cu suliţele paratrăznetelor depăşindu-ne cu mult înălţimea de razmutare. Nu vreau să ştiu ce efect a avut furtuna sonoră dezlănţuită de cele două ajutaje de reacţie, dar ceva îmi şoptea în cască faptul că băieţii de la Luna n-or să mai primească de băut când se vor întâlni cu ei în oraş data viitoare…

– Trage!, i-am amintit cu glas gâtuit lui Dex intrarea în şandela abruptă post-razmut, când urcam sprijiniţi de forţaj şi ne înşurubam în trei tonouri lente, aşa, de efect.

După noi, potopul…

Urcam abrupt, lăsând în urmă urletul sălbatic al celor două motoare cu reacţie, undă de şoc ce se izbea de pământ şi ricoşa în toate părţile, spărgându-se şi continuându-şi drumul de undă comprimată, proiectil invizibil de sunet şi aer.

Ne-am potolit pe la vreo patru mii cinci sute, revenind la orizontală şi trăgându-ne sufletele.

– Aşa se execută un razmut la noi la câmpie, to’arşe maior…!, am dat pe radio, umflându-mă în pene.”

Un fir din frumusetea zborului. Cateva momente doar. O felie din fascinanta aventura care se poate trai doar intr-un supersonic.

Povestea completa, o puteti citi aici: Aerodromul norilor, episodul 4.

Respect!

 

T-50 Golden Eye, inca o stire. Cu Israelul, de data asta..

KAI T-50 Golden Eagle

Sursa: Wikipedia

Licitatia pentru dotarea cu avioane de antrenament a aviatiei israiliene mai face o stire, sau un pas: potrivit zvonisticii din Levant se pare ca avionul coreean T-50 ar fi in acest moment favorit, mai ales ca este construit in colaborare cu Lockheed Martin, iar peste 70% din flota de avioane a IAF este constituita din avioane produse de acestia.

Un alt mare atu este dat de colaborarea forte stransa dintre industriile aeronautice din cele doua tari (n.r Israel si Coreea de Sud), cum ar fi variantele FA-50/TA-50 ce folosesc radarul EL/EM-2032 si viitorul KAI-KFX care din nou va folosi un radar israelian – EL/EM-2056.

In plus, in acest moment coreenii capitalisti negociaza contracte militare de 500 milioane $ cu Israelul.

Un alt mare avantaj al T-50 vis-a-vis de competitorul Italian, „imigrantul sovietic”, M-346, este dat de faptul ca T-50 este mai mult un fighter decat un avion de antrenament, lucru bine venit avand in vedere vremurile nu tocmai roz.. ce se anunta pentru IAF, care incepand din 2012 va avea parte impreuna cu intregul sistem militar din Israel de drastice taieri, flota de avioane urmand sa fie redusa cu o treime fata de efectivele de acum.

Acest aspect impreuna cu vecinii arabi vesnic prietenosi si superiori numeric il fac pe T-50 mult mai potrivit situatiei din Israel, mai exact ii dai jos pe invatacei din carlinga in locul carora pui instructori cu multe camile trimise la Alah pe constinta. La final pot vana de minune la MiG-21/23 cot la cot cu F-15APU/I, F-16I, F-35, pe cand un M346 este bun pentru un CAS, un alergat de elicoptere si cam atat.

Acum nici Berlu’ nu se da batut. Recent, i-a spotit lui Bibi la ureche in timpul unei intrevederi la Roma… ceva de o achizitie a doua sisteme Phalcon la contrapartida cu M346, bla bla, dupa care domnii au continuat discutiile despre bunga-bunga si alte chestii importante.

Israelul ar dori sa cumpare undeva intre 25-35  avioane de antrenament, care vor costa de la un miliard de dolari in sus (proventi din ajutorul anual acordat de catre SUA, bani ce vor veni mai greu, se pare, in cazul ofertei de M346 decat pentru T-50; ehee nu degeaba LM figureaza printre parintii fondatori) si vor echipa 2 escadrile.

Sursa: SpaceWar

– Victor –

 

Pana la urma, se pare ca Elvetia va sparge gheata

Ha! Să moară Bibi dacă aş fi zis că Elveţia va fi ţara care să cumpere prima avioane în sezonul ăsta! Iată că s-ar putea să apară surpriza…

Parlamentul lor a aprobat bugetul anual al apărării. În total, cinci milioane şi şase sute de mii de zgomoţei americani. În buget este inclusă şi achiziţia unor avioane de luptă noi.

The Senate on Wednesday followed the House of Representatives in agreeing to pay for the new aircraft, despite opposition by the centre-left which is concerned about costs in other areas. Critics also pointed out that the bill could not be challenged to a referendum.

Grupul pacifist Elveţia Fără Armată a declarat că este luată în considerare lansarea unei iniţiative pentru a lăsa votanţii să decidă pro sau contra achiziţiei avioanlelor de luptă moderne.

Sursa: Defencetalk

 

Su-30K indiene… pentru Belarus?

Su-30

Sursa: Wiki

Optisprezece avioane Suhoi Su-30K livrate Indiei prin anii ’90 s-ar putea să ajungă în dotarea Forţelor Aeriene ale Belarusiei. Sovietic vorbind, Suhoiurile astea s-ar putea întoarce acasă…

Povestea lor e cam aşa: ruşii s-au înţeles cu indienii, să le vândă Su-30MKI, dar cum nu au putut să le furnizeze la timp, ruşii s-au mai înţeles o dată cu indienii… să le dea în prima fază 18 avioane în varianta Su-30K, mai subţirică în dotări. După aia, conform celei de-a doua înţelegeri, cele 18 avioane trebuind înlocuite cu MKI-uri.

Kommersant anunţă însă că cele 18 Su-30K s-au întors de formă în Rusia şi că, deja au ajuns în Belarus.

Să-i credem? Kommersant a mai dat nişte goange de presă…

Dar, tot Kommersant, citând o sursă apropiată concernului de stat Rosoboronexport, zice că zece din cele optisprezece avioane au fost date pe mâna unei fabrici din Baranovici, unde au fost urcate pe rampă pentru reparaţii zdravene şi modernizare la standardul Su-30KN, iar următoarele opt vor ajunge în service prin Noiembrie.

Se contrazic un pic, nu? Sau nu?

Cică, preţul pentru avioanele astea second-hand e mişto rău de tot: zece milioane de dolari pe bucată!! Iar, cu încă cinci milioane de fiecare aparat, e gata tunarea!

Cin’şpe milioane de dolari pentru un vânător greu, reparat capital şi tunat e super-ofertă, nu?

Sursa: Defencetalk

 

Open: Avioane pentru Romania!

Paşnic, dar ni-l putem permite în număr mare...

Am zis „Open” pentru că e voie cu orice tip şi orice proveninenţă. Şi mai e „Open” pentru că e liber la numere: de la unu, până la patru sute… nu ştiu câte erau ca şi total în 1989. „Open” e şi la armament, pentru înfocaţii detaliilor.

Realism, sau nu -> la libera alegere, că-i „Open”!

Dar, să enunţăm… enunţul:

„Avioane pentru România!” se vrea un topic pentru noi înfruntări resboinice, cu acorduri şi contre, cu seriozitate şi caterincă militară. Ca de obicei.. 🙂

Dacă vrei să te bagi cu noi la joacă, exprimă-ţi opinia în numere/tipuri/detalii. Construieşte o Forţă Aeriană pentru România, aşa cum o doreşti/cum o consideri posibilă material/sau refă dotarea oficială din 1989 cu tipuri moderne.

Alege una dintre cele trei variante, două, trei sau dacă îmi scapă ceva, vino cu o a patra cale.

Nu uita: minim unul, maximum inventarul din ’89.

Haideţi să vedem ce iese!

 

Mirage F-1 low level

Un filmulete de prin 2006, cu Mirage F-1 zburand jos prin Ciad.

 

Ecuadorul cumpara 12 Cheetah C

Cheetah

Sursa: Defense-Aerospace.com

Compania Sud Africana Denel Aviation a vandut 12 supersonice de vanatoare Cheetah C catre Ecuador. Intelegerea pentru inchiderea contractului a fost semnata recent de Mike Kgobe, CEO la Denel Aviation, in capitala Ecuadorului, Quito.

Denel Aviation este autoritatea care a proiectat monolocul de vanatoare ca si varianta a lui Mirage III. In Africa de Sud au fost retrase din dotare avioanele Cheetah C si D, acestea fiind inlocuite de noile Saab Gripen.

Sursa: Defense-Aerospace.com

 

 

Confirmare a zvonurilor? F-117 zboara din nou

 

Alenia promoveaza agresiv M-346 in Polonia

AleniaAermacchi M346

Sursa: Defense Industry Daily

Polonia caută şaisprezece avioane pentru programul LIFT (Lead-in Fighter Trainer) pentru înlocuirea celor peste o sută de bătrâne PZL Mielec TS-11 Iskra programate iniţial să fie retrase în anul 2009, dar care însă vor mai zbura o perioadă de timp deoarece noile avioane de antrenament nu sunt aşteptate mai înainte de cel puţin 2013.

În prezent, piloţii polonezi se antrenează în SUA pe supersonicele T-38 Talon şi F-16, dar contractul  pentru pregătirea piloţilor de către USAF va expira în 2015.

Forţele Aeriene ale Poloniei deţin la acest moment 35 MiG-29 îmbunătăţite, care vor rămâne în serviciu până prin 2025, şi 48 avioane F-16C/D Block 52, cumpărate în 2003. Alte 45 Suhoi Su-22M, de atac, sunt programate pentru retragere în 2016.

Avioanele ce vor fi achiziţionate în cadrul programului LIFT vor asigura trecerea pe avioanele de luptă moderne după ce piloţii sunt antrenaţi pe cele 28 avioane cu elice de tipul PZL-130 Orlik TC-II modernizate. Se urmăreşte ca viitorul avion de antrenament să poată primi sarcini secundare precum poliţie aeriană şi atac uşor.

Dintre competitori, zilele trecute Alenia a adus al lor M-346 în Polonia pentru a treia oară, de data asta cu ocazia International Defence Exhibition MSPO de la Kielce. De data aceasta, italienii au recunoscut că avionul lor este doar un reactor de antrenament: „The development of the light attack version is already under way to meet specific requirements of individual customer Air Forces”, referindu-se la cerinţele emise de Emiratele Arabe Unite, însă arabii nu pot fi consideraţi deocamdată clienţi. O a doua mărturisire de la Alenia, este de fapt o confirmare: „The M-346 has also been selected by the Republic of Singapore for its Fighter Wings Course (FWC) requirement, which aims to replace its current advanced trainers fleet.”

Sursa: Defense Industry Daily

 

Su-27 agresor, particulare?!

Suhoi Su-27 Flanker

Sursa: Ria Novosti

NATO nu a comentat faţă de informaţia care anunţa că vor putea fi utilizate avioane Suhoi Su-27 la o bază din Islanda, în scopuri de antrenament.

The Financial Times a anunţat că guvernul Islandei negociază închirierea unei baze aeriene către compania particulară ECA, companie care declară că va achiziţiona avioane Su-27 în valoare de un miliard şi jumătate de dolari, din Bielorusia, pentru a le folosi ca avioane agresor în cadrul exerciţiilor militare.

Ziarul informează că ECA a ajuns la o întelegere pentru cumpărarea a 15 avioane Su-27 de la BelTechExport, compania Bielorusă care se ocupă cu exportul de armament, rezervându-şi o opţiune pentru alte 18 astfel de aparate.

„We have studied this interesting report, but cannot comment because we do not have official information on the issue at hand,”

a declarat un oficial NATO de la Bruxelles, sub protecţia anonimatului.

Un expert rus din domeniul exporturilor de armament a catalogat ştirea din Financial Times drept „vrăjeală”. (lol)

„Judging by the figures cited and the unprecedented nature of the contract in question, one can assume that it is a made-to-order article, which is designed to promote the ECA company,”

a spus Igor Korotchenko, think tank-ul care şi-a dat cu părerea.

ECA a anunţat însă că a obţinut înscrieri de la peste cinci (mor când întâlnesc expresia asta… cea mai tare combinaţie am văzut-o la tv: „peste două” lol) forţe aeriene nerăbdătoare să îşi testeze piloţii şi avioanele proprii împotriva „an aircraft most commonly flown by the Russian and Chinese militaries”.

BelTechExport a negat vânzarea, după ce o confirmase pentru Financial Times.

Sursa: Ria Novosti

Pssst! Eca! Nişte MiG-uri 29 nu vreţi? Gata bronzate pe litoralul românesc…

Vrăjeală sau nu, ideea e super. Şi ar fi fost mai super dacă România ar fi înfiinţat două patrule agresor pentru lupte simulate deasupra Mării Negre, contra cost, la pachet cu închirierea poligonului Capu Midia şi a transformarea M.K. în bază aeriană N.A.T.O. Ar fi avut de unde să canibalizeze pentru o patrulă de MiG-23 şi una de MiG-29. În plus, am fi avut cu această ocazie şi o escadrilă militară de acrobaţie aeriană care ne-ar fi putut reprezenta pe la Show-urile aeriene.