The U.S. decision to cancel the Czech and Polish components of its layered anti-missile defense system concerned Turkey, which has been quiet about it. But the Turkish government knows that Iran is a ballistic missile threat, and the long-range ground-based interceptors that were supposed to deployed in Poland (which were intended to intercept a missile from Iran fired at Western European targets) had a deterrent effect on troublemaking from Tehran. Turkey has had an interest in acquiring short-range US anti-missile systems like the Patriot PAC-3. Turkey not only wants to protect its cities. The dams in its Southeast Anatolia Project (GAP) are also potential targets. The U.S. wants to deploy mobile anti-ballistic missile (ABM) systems in the Middle East and Eastern Europe. With the cancellation of the Polish missiles and the Czech radar system, Turkey has become a potential (some analysts say probable) site for deploying not only the Patriot PAC-3 but land-based Navy Standard-3 ABMs (which are medium-range ABMs). On February 4 Romania agreed to deploy mobile ABM systems. Still, the Turkish government may not be willing to sign on to the new US ABM deal unless the US applies more pressure on the PKK (Kurdistan Workers Party) which maintains bases in northern Iraq. Iran may be a threat, but Iran cooperates with Turkey in its counter-guerrilla war against the PKK. As for Romania, in its official announcement the Romanian government said the mobile medium-range ABM system could be operational by 2015.

Sursa: Strategypage

Încă trăiesc cu impresia că noi ne-am rugat de ei. Aşa…, să ne pună ceva sub brad: două, trei baterii de ceva, un radar nou şi vreun AEGIS, prin rotaţie. Ceilalţi vasali de pe strada noastră au cerut la schimb, diverse, numai noi se pare că nu!

Later edit:

O traducere de la Alex Neagu:

Decizia SUA de a anula amplasarea componentelor scutului anti-racheta în Polonia şi Cehia viza Turcia care până acum a păstrat tăcerea cu privire la acest subiect. Guvernul de la Ankara ştie ca Iranul reprezintă o ameninţare balistică, iar interceptorii cu rază lungă care urmau să fie amplasaţi în Polonia (scopul lor fiind de a intercepta rachetele iraniene ce vizau ţinte din Europa de Vest) ar fi avut un efect de descurajare asupra Teheranului, o posibilă sursă de probleme în zonă. Astfel, Turcia este interesată de achiziţionarea unor sisteme americane anti-racheta cu rază scurtă de acţiune, de tip Patriot PAC-3. Turcia nu este interesată doar de protecţia oraşelor sale ci şi de cea a barajelor din sistemlui amplasat în Sudul Anatoliei (Proiectul GAP)- alte potenţiale ţinte pentru Iran.

SUA intenţionează să amplasaseze în Orientul Mijlociu şi în Europa de Est sisteme anti-balistice mobile, iar odată cu anularea proiectului de amplasare a interceptorilor şi sistemului radar în Polonia şi Cehia, Turcia a devenit o soluţie potenţială (unii analişti spun doar „posibilă”) nu numai pentru amplasarea sistemelor Patriot PAC-3 ci şi a sistemelor navale standard anti-rachetă (cu rază medie de actiune).

Pe 4 Februarie, România a anunţat că este de acord cu desfăşurarea de sisteme ABM mobile. Cu toate acestea, este posibil ca guvernul turc să nu semneze acordul cu SUA privind amplasarea sistemelor ABM, dacă Washingtonul nu-şi asuma angajamentul de a pune mai multă presiune pe PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) care deţine baze de operaţiuni în Nordul Irakului. Iranul, pe de altă parte, deşi este o posibilă ameninţare la adresa SUA, cooperează cu Ankara în privinţa rebelilor PKK.

Cât despre România, în anunţul oficial de participare la program, guvernul a anunţat că sistemul anti-rachetă cu rază medie de acţiune va deveni operaţional până în 2015.