Înainte de a mă zvârcoli niţel printr-un subiect frumos, haideţi să bem înainte de toate un pahar cu apă foarte rece. Ori, să ni-l turnăm în cap.

Nu, nu am luat-o pe arătură.

Căutam o poză pe net, ceva care să simbolizeze ţara noastră şi să nu fie harta sau drapelul. Cum dispun de Google instalat pe calculator (citat dintr-un dialog real, dar mă abţin să detaliez), am dat o căutare pe imagini cu combinaţia de cuvinte „poporul roman”. Fără ghilimele. Dintre rezultate, prima poză era cu o bătrână care plângea. A doua, a ieşit Simona Senzual… Aşa că am trecut mai departe, încercând să găsesc ceva care să simbolizeze într-un fel România.

Am ales:

România.

Romania, asa cum este ea în prezent.

Dracu m-a pus? Puteam să nu mă complic şi să pun harta… În fine. Să mergem mai departe.

Haideţi să ne veselim un pic, să fie una rece şi alta caldă.

De curând, pe Semperfidelis, am citit un articol semnalat de utilizatorul Stel: România va înlocui Rusia în BRIC? Am ridicat involuntar din sprânceana dreaptă, mi-am arcuit alternativ mimica în grimase şi zâmbete, apoi am citit minunea. În publicaţia italiană Il Sole 24 Ore, Riccardo Sorrentino (despre care se precizează că este economist şi publicist) „face o predicţie îndrăzneaţă”, după ce spune că din BRIC numai Brazilia, India şi China se descurcă în galopul dezvoltării şi creşterii economice, Rusia trecând pe un pinion de trap. Predicţia lui, evidentă din titlul articolului, este că locul Rusiei va putea fi luat deţări precum Indonezia, Turcia, Filipine sau România… mai ales că o eventuală Românie în BRIC nici n-ar schimba brand-ul, de-ar înlocui Rusia.

Eh… ce ţi-e şi cu băutura asta! Cum tragi la măsea, cum vorbeşti prostii! Mă simt răzbunat însă, faţă de mişto-uri din astea de italian semipotent, pentru că a doua zi domnul Serpentino a avut de suferit: mahmureală.

N-a fost caldă, este?

Ochei, hai să trec la subiect:

BRIC becomes BRICS on Hainan Island

Cu Africa de Sud adăugată în coada brand-ului, pe insula chineză Hainan, întîia dată în istorie, s-au întâlnit reprezentanţii celor cinci state membre. Am pierdut momentul în care a aderat Africa de Sud, nu? Adică eu l-am pierdut, că nu-mi amintesc… Cică au mai poftit şi alţii la integrare, dar s-a cam opus China unor acte de expansiune necontrolată (Mexicul şi Egiptul, au fost printre canditaţi).

Foarte înţeleaptă opoziţia Chinei. Evidenţa alegerilor proaste făcute de Uniunea Europeană şi de către N.A.TO., ar da de gândit şi unui puşti de şase ani care îşi alege o echipă de fotbal dintre copiii vecinilor.

World's most rapidly developing countries

Mă scuzaţi, vroiam să lipesc poza asta:

BRICS

Printre altele (admiterea Rusiei in W.T.O.), BRICS solicită o rezolvare diplomatică în criza libiană… 😉

Oricum, n-a fost România. Lăsaţi-o mai uşor cu paharul, domnule Serpentini.

Sursa imaginilor: RiaNovosti

 

 


Am dat un vot acum câteva minute pe blogul brazilian  Poder Aéreo, iar statistica arată aşa:

Total de Votos: 12344

Gripen NG: 5266

Dassault Rafale: 5328

Boeing F/A-18E/F Super Hornet: 1750

Iniciado em: 6 de February de 2010

Cel puţin printre vizitatorii votanţi ai Poder Aéreo, nu-i o diferenţă mare la preferinţele pentru Gripen si Rafale.

Sondajele de genul acesta, din păcate n-au nici o relevanţă. În România primele două în topul preferinţelor pasionaţilor ar fi fost Typhoon si Gripen, poate nu neapărat în această ordine. O mai mică parte s-ar fi exprimat cam la egalitate pentru Rafale şi F-16 Block 52/60/sau un Block configurat pentru România, iar topul s-ar fi încheiat cu Hornet-e şi Mirage 2000-9 s.h. Un număr de până în 10-15 % ar fi ignorat faptul că suntem în NATO şi si-ar fi exprimat preferinţa pentru „Altele” – Suhoi, MiG, ori poate chiar ar fi dorit Chengdu Jian J-10.

Oricum, n-ar fi contat. Deciziile nu se iau de către plătitorii de taxe. Şi, nici Brazilia, nici România nu sunt asemenea Elveţiei, să se voteze printr-un referendum. Politicul dictează. Nu mă pronunţ despre mita pe care ar primi-o brazilienii, în frunte cu  Lula da Silva, dar despre politicul românesc nu este nevoie să deschid gura…

Politicul ăsta îi sperie zdravăn pe cei de la Saab. Subalternii îşi udă şefii cu apă mai des decât secretarele Saab florile de prin ghivece. În mod sigur, lui Richard Smith (Director de marketing al Saab pentru România) i-au dat cu oţet pe la nas ca să-l readucă online. După reveneala din şocul provocat de politicul românesc acesta a declarat:

„We are surprised at the statement indicating that the Supreme Defence Council is pursuing the old F-16s, without any offset, due to lack of financial resources,”… , „Unfortunately, the Romanian armed force may end up with someone else’s junk.”

Nu-i nimic domnule Richard Smith. O vizită la babe specializate în descântec şi turnat cositor, vă va scăpa de efectul provocat de surprize şi sperieturi. Pentru ulcer, apelaţi la un specialist în cuţit.

Am să încerc să vă învăţ la hazul de necaz – pe noi ne-a ajutat de când ne ştim… Era la modă, în urmă cu mult timp, un banc. Din ăla de-al nostru: cu un american, un rus şi-un român. Prinşi la furat, în grădina iadului şi pedepsiţi să-şi bage în fund ce-au luat. Americanul, a scăpat ieftin. Furase o nucă… Când i-a venit rândul rusului, care manglise un măr, acesta a început să râdă privindu-l pe român care avea un pepene în braţe…

So, domnule Richard Smith, ideea este că puteţi să râdeţi de pe acum. Uitaţi eşecul pe care l-aţi suferit. Va fi umbrit de înfrângerile iminente ale Gripen în viitorul apropiat, pentru că în mod clar nu veţi câştiga în Brazilia şi aproape la fel sigur nici în India.

După anunţarea lui Rafale câştigător în competiţia din Brazilia, recomandaţi-i vizite la descântătoarele româneşti. Ia ca cu mâna.

Şeful Saab, Aake Svensson, s-a plâns agenţiei de ştiri suedeze în Brazilia:

„It is always a political decision, and that is why it is very difficult to predict the outcome”

By the way, mister Svensson, ne plângem de politici? Taman Suedezia, care şi-a încălcat neutralitatea, călcând strâmb şi premarital, pentru yankeii care au furnizat la schimb ajutor… să amintim doar de Saab Draken si Saab Viggen? Şi dacă era Război Rece, ce? Neutralitatea e neutralitate.

Svensson, membru a unei delegaţii suedeze în Brazilia, condusă de Regele Carl XVI Gustaf şi Regina Silvia, care a mai inclus pe ministrul apărării Sten Tolgfors şi un grup de oameni de afaceri suedezi, n-a putut să încline balanţa. Da Silva este decis de ceva vreme: vrea Rafale. Geaba subliniază reprezentanţii Saab că Gripen NG este favoritul Forţelor Aeriene Braziliene. Atât preşedintele Luiz Inacio Lula da Silva, cât şi ministrul apărării Nelson Jobim, au declarat în mod repetat că preferă mult mai puternicul deşi mai costisitorul Rafale al francezilor de la Dassault. Sâc!

Şi de la mine un tip: după ce francezii vând şase Scorpene brazilienilor, dintre care maxim două vor fi construite în Franţa şi ţinând cont de faptul că Sarcozy a bătut palma cu Da Silva pentru un nou model de reactor nuclear care să propulseze viitorul submarin nuclear al Braziliei… mai crede cineva de la Saab că monomotorul lor va lua faţa lui Rafale, bimotor, care din start are şi variantă pentru portavion (şi nu o promisă variantă navalizată a lui Gripen New Generation)? Oare de la ferestrele sediului principal al Saab nu se văd intenţiile geopolitice ale Braziliei? Cioc-cioc-cioc… e cineva acasă, acolo la Saab?

Despre competiţia pentru furnizarea a 36 de avioane de luptă pentru Brazilia, se pare totuşi că domnul Svensson s-a resemnat faţă de decizia finală, care urmează a fi anunţată în viitoarele două săptămâni:

„This is a political decision that in the end President Lula will make on his own”.

De partea opusă a fileului peste care se fac negocierile, Luiz Inacio Lula da Silva a declarat diplomatic, după întâlnirea cu monarhul Suediei:

„the final reports have not reached me”

După care a continuat, tranşant, ca un adevărat lider de stânga:

„We want technology to build the aircraft in Brazil, and for Brazil to be an exporter of these jets”.

Mişto, nu? Ce a declarat preşedintele românesc Traian Băsescu legat de F-16 second hand? Nimic. Nici nu e cazul, fiindcă echipa din umbra sa a tot organizat diversiuni care să distragă atenţia de la deciziile sale. Cu Voicu ne ia ochii de la 24 Block 25 cu 1,3 miliarde, fără pic de offset?

Bleah!

Revenind în Emisfera Sudică, ministrul pentru afaceri strategice, Samuel Pinheiro Guimaraes, a scris pentru cel mai recent număr al unei reviste militare franţuzeşti:

„aquiring the Rafale would begina a beautiful adventure” … „A technology-sharing deal would greatly advance Brazil scientific and trade prowess, while the two-engine Rafale was suited to patrolling Brayil’s vast territory”.

Pentru francezi, un Rafale învingător în Brazilia reprezintă întâiul succes la export al acestui avion. Implicit, această victorie va putea decide soarta a cel puţin altor două competiţii pentru avioane de luptă, în India şi Kuweit.

Celălalt competitor pentru Brazilia, F/A-18 Hornet de la Boeing a ieşit din calcul. Brazilienii s-au mai lovit de piedicile puse de Congresul SUA, faţă de exportul de tehnologie americană către Brazilia.

Eurofighter Typhoon n-ar putea învinge în Brazilia. Da Silva nu e prost deloc. N-ar accepta Typhoon, pentru că banii plătiţi ar întări mai multe state membre UE, iar pentru Lula Da Silva, importantă este altă uniune – MERCOSUR. Ar fi preferat achiziţii şi din (B)RIC, dacă Rusia măcar, ar fi putut oferi fiabilitatea şi avansul tehnologic al submarinelor şi avioanelor de luptă franţuzeşti.

Cu siguranţă, viitorul Braziliei si al MERCOSUR va fi interesant de urmărit.


Primul război mondial a fost… intâiul, iar după ce s-au potolit puterile mondiale şi au refăcut hărţile, l-au botezat Marele Război. Fiindcă a fost aşa.

Al doilea război mondial a fost mai interesant şi iar s-a lăsat cu hărţi modificate.

De teama unui al treilea război mondial, toată lumea s-a înarmat în draci. N-a fost să fie…

Un al patrulea război mondial ar fi putut implica statele arabe, versus o alianţă… un fel de N.AT.O., dar n-a fost chiar N.AT.O. În reluare, l-au spânzurat pe Saddam Hussein, iar de Irak s-a ales praful. Nasol moment, mişto coliva… Din colivă se infruptă unii, iar noi n-avem loc. Cum nici pe la celelalte războaie n-am avut loc la masă, e periculos să ne obişnuim cu asta.

Al cincilea război mondial încă mai are şanse, sau, am putea spune că s-a amânat din cauza vremurilor. Al cincilea război mondial este în mod limpede, ambiguu… E mai la distanţă de noi, dar va fi televizat. Oricum, nu s-a decis de ce, dar există câteva terenuri unde să aibă loc meciurile: Coreea de Nord vs. Coreea de Sud, China vs. Taiwan & Pacific & Japonia + N.A.T.O., India vs. Pakistan + China… Indecizia asta naşte monştri.

Al şaselea război mondial miroase a încins. Iranul ăsta…

Lucky number seven, s-ar putea chiar să fie cu noroc! Cine va extrage lozul câştigător? Avem două variante, dar pe cine să pariem?

Aproape de noi: Turcia versus Grecia

A citit cineva Metal Firtina? Puţin probabil. Nici pe Amazon nu se spun detalii despre ea. Pentru curioşi, încercaţi pe Google (se merită aflat despre ce e vorba!). Din cele patru sau cinci cărţi ale seriei, nu s-a tradus nici una în limba engleză. Se vorbea acum ceva timp de traducerea primului volum, în germană. Dată fiind politica de marketing, ar fi chiar o alegere bună, la câţi turci sunt în Germania. Ca metodă de manipulare a cetăţenilor turci care au emigrat, e şi mai tare! Rămâne de văzut dacă are să se întâmple, dar pariez că nu va semăna cu scenariul Metal Firtina.

Cum Grecia este în faliment, un război le-ar prinde bine! Războiul scoate ţările din faliment. Exemplu: Germania în al doilea război mondial. Într-un fel sau altul, războiul chiar este soluţia potrivită pentru ieşirea din crize.

Prezicerile cu temă religioasă au prins la greci şi nu-i exclus ca din scântei să se aprindă focul ăla, uşor predictibil, în care să ardă cu succes. Probabil Turcia are să învingă.

Turcii stau mai bine, dar şi lor le-ar prinde bine să se ia de bucle cu Grecia. Rezultatul le-ar consolida poziţia în clasamente.

Departe de noi: Venezuela versus S.U.A, via Columbia

Preşedinţii SUA îşi bagă la CV câte un război zdravăn. Uitaţi-vă însă la Obama! Probabil cel mai moale preşedinte american, cel puţin dintre ultimii… Cu siguranţă  nu le are din oţel, ca să dea în Iran! E apă de ploaie pericolul acestui război. De neluat în seamă! Obama pur şi simplu o fredonează prin Afganistan, provocând minusuri în buget. Nici măcar nu e războiul lui, pentru că nu l-a pornit el! Dar, are nevoie de unul şi mai ales SUA au nevoie de un război care să le aducă profit adevărat!

Bro’ hai cu războiul ăla! Nu vezi că te duci pe copcă în faţa plătitorilor de taxe? Păi tu nu le dai oamenilor ceea ce îşi doresc mai mult: the american dream, the american way. Fă-i să se simtă puternici şi învingători, altfel transormi abureala asta din Afganistan într-un Vietnam 2 şi n-o să dea bine pentru tine, iar marea ta bubă este că în felul ăsta creşti şansele ca în viitor la Casa Albă să fie numai caucazieni! Ştii filmul ăla White men can’t jump? Ei, măcar ăştia ştiu să facă războaie!

Prepare for war!

Anul trecut, preşedintele Venezuelei, Hugo Chavez, a rupt relaţiile diplomatice după ce Columbia a decis semnarea unui pact cu Washingtonul, permiţând acces militar american la câteva baze Columbiene. De asemenea, Chavez a blocat importurile din Columbia şi a mutat trupele venezuelene al graniţă, totodată aruncând în aer două poduri care legau cele două state.

În luna Noiembrie a anului trecut, Hugo Chavez a anunţat armata să se pregătească pentru un război împotriva Columbiei, spunând că pactul dintre Columbia şi SUA reprezintă o ameninţare la adresa Venezuelei.

Între noi fie vorba, se vede cu ochiul liber cum SUA salivează la petrolul venezuelean, chiar dacă presa din România nu prezintă nimic care să ne pună pe gânduri. Apropos, foarte probabil ca în ziarele româneşti să înceapă tiptil-tiptil o campanie împotriva lui Hugo Chavez, dacă va fi cazul, pentru a ne îndoctrina, bla-bla, în aşa fel încât să zicem la un moment dat: bine le-au făcut americanii bolivarienilor lui Chavez!

Conform BBC News, într-o ştire datând din 28 Ianuarie anul curent, Columbia a protestat formal, pe cale diplomatică, după ce un elicopter militar aparţinând Venezuelei a violat spaţiul aerian columbian.

Ministrul de externe columbian Gabriel Silva a anunţat că violul evenimentul a durat douăzeci de minute şi a avut loc în apropierea oraşului Arauca, în apropierea graniţei comune, unde se afla o importantă bază miliatară columbiană.

Ministrul columbian al apărării a declarat că militarii columbieni nu au participat la viol eveniment, având ordin doar să se uite.

Foarte afectat de cele întâmplate, ministrul columbian de externe a pus pe gânduri pe Hugo Chavez, catalogând penetrarea (spaţiului aerian Columbian) ca fiind „inadmisibilă”.

Cu gândul la suferinţa pe care această catalogare i-a pricinuit-o preşedinteleui Venezuelei, corespondentul BBC în Columbia, Jeremy McDermott a spus că relaţiile dintre cele două state au atins cel mai jos punct din istorie.

Mr. Obama, bate fierul cât e cald, bro’! Altfel îi dai timp lui Chavez să-şi comande şi proaspătul avion stealth PAK-FA de la ruşi şi nu va mai fi la fel de uşor ca acum.

De ce s-ar putea aprinde acolo un război mondial? Pentru că Venezuela este stat membru al Mercosur (dar şi a BRIC), grup de protejare reciprocă a intereselor economice din America de Sud, iar prezenţa militară americană în Columbia şi un eventual război împotriva Venezuelei reprezintă ameninţări în regiune. Şi, cum Brazilia este pe val, lider de necontestat în zonă, iar preşedintele Lula da Silva are relaţii excelente cu Chavez şi chiar nu este prost, înarmându-şi ţara la greu, cu siguranţă vom asista la un răspuns brazilian, începând domol, la nivel diplomatic. Eventual, după tărăgănări de câţiva ani, timp în care primul submarin nuclear de atac brazilian va cutreiera nevăzut pentru a asigura presiuni, cuvintele liderilor brazilieni vor atârna mai greu la masa tratativelor. Să mai dezvolt?

Aşa că, Mr. Obama, pasul cu Haiti a fost frumos şi delicat într-o oarecare măsură. Cu baze în Columbia şi Haiti, flancurile Venezuelei sunt gata de fript.

O fi Haiti subiect bun pentru teoria conspiraţiei?

‘om trăi şi ‘om vedea!

(pe post de „va urma”)


Acronimul BRIC se referă la economiile aflate în dezvoltare accelerată ale Braziliei, Rusiei, Indiei şi Chinei. A fost folosit pentru prima dată în 2001 de Goldman Sachs. O vreme, s-a folosit în paralel acronimul BRIMC, incluzându-se Mexicul în grup, iar uneori Coreea de Sud a fost adaugată, după cum N-11(Next-11) a fost utilizat, cu referire la următoarele state ce se vor dezvolta în ritm susţinut.

Sursa: Wikipedia

Nu este nici măcar un grup recunoscut oficial, precum G7, ori G20, însă Golden Sachs consideră că din moment ce se dezvoltă rapid, economiile combinate ale BRIC vor putea eclipsa din anul 2050 economiile combinate ale celor mai bogate state din lume ale prezentului. Dincolo de premonita evoluţie economică, cele patru state membre BRIC deţin în total mai mult de un sfert din solul planetei şi peste patruzeci de procente din populaţia lumii.

Evident, se naşte o întrebare: oare nu ar putea BRIC să se transforme într-o noua alianţă? Vom vedea, în viitor.

Până la viitor, în 2008 preşedinţii Rusiei şi Braziliei au anunţat că primul summit al BRIC se va organiza în 2009, motivul invocat fiind soluţionarea crizei financiare provocate de statele bogate, conform declaraţiei preşedintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva.

Apoi, în data de 16 Iunie 2009 liderii ţărilor BRIC s-au întâlnit la Yekaterinburg şi au emis o declaraţie prin care se solicită să se instituie o nouă ordine mondială, una multipolară.

Însă, conform Rand, în cadrul BRIC fiecare trage pentru el:

The dirty secret in Yekaterinburg is that the BRIC countries have little in the way of a common policy agenda. Russia and China have issued detailed proposals for reducing reliance on the dollar as the world’s main reserve currency. But neither the ruble nor the yuan is likely to be freely convertible anytime soon, and liquidity in both currencies simply pales in comparison to the dollar. China, Russia, and Brazil may be talking about using new IMF-issued bonds to diversify their central bank reserves (at the expense of U.S. Treasuries), but they will avoid precipitous steps that might hurt the value of their holdings in the short term.

And they are far from a group of equals. While the Russians tend to relish any opportunity to tweak Washington, the others actually want closer ties with the Obama administration. Hu Jintao, preoccupied by the global economic crisis and urgent threats to China’s domestic stability and economic vitality, will hardly be in the mood for geopolitical grandstanding. (It was China, after all, that blocked any endorsement of Russia’s invasion of Georgia at last August’s Shanghai Cooperation Organization summit in Dushanbe, Tajikistan.) Brazilian President Luiz Inácio Lula da Silva and Indian Prime Minister Manmohan Singh have their own clear priorities: keeping economic growth on track, easing the social impact of the crisis, and accelerating domestic reforms. They’re not interested in causing trouble.

Iar o altă sursă subliniază numai China din întregul grup:

Deutsche Bank Research says the “rise of the BRICs” thesis has received much criticism – some of it deserved, some of it undeserved. There is little doubt that major change is afoot, but the thesis is somewhat misleading, even deceiving, as it discounts what will be the most momentous development of the first half of the 21st century: the rise of the Chinese economy.

Sursa: Ireland Busines & Finance Portal