Achizitia de F-16…, de Emil Boc

În răspunsul semnat de premierul Emil Boc, pe data de 16 februarie 2011, se arată că Guvernul României a transmis Parlamentului pentru dezbatere şi decizie Concepţia referitoare la programul „Avion multirol al Forţelor Aeriene”, care prevede achiziţionarea, în prima etapă, a 24 de avioane F-16 CD Block 25, aflate în uz, conform Hotărârii CSAT din 23 martie 2010.

„Opţiunea pentru achiziţionarea de avioane F-16 se circumscrie strategiei Statului Major al Forţelor Aeriene de realizarea graduală a capabilităţilor operaţiunilor aeriene, care are ca obiectiv final intrarea în înzestare a avionului F-35 JSF (Joint Strike Fighter)”, se arată în răspunsul lui Emil Boc.

Potrivit premierului, opţiunea achiziţiei de avioane F-16 second hand a avut în vedere îndeplinirea misiunilor de apărare aeriană a României şi a angajamentelor asumate în cadrul NATO, implicaţiile epuizării, în următorii ani, a resursei avioanelor MIG 21 Lancer, aflate în dotarea Forţelor Aeriene Române, dar şi faptul că România nu dispune, în acest moment, de resursele financiare necesare pentru achiziţionarea unor avioane multirol noi.

„În urma activităţilor de informare, documentare şi control parlamentar, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, împuternicite de către Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului, au formulat şi transmis Guvernului un punct de vedere favorabil iniţiativei Ministerului Apărării Naţionale privind înzestrarea Forţelor Aeriene cu avioane multirol”, precizează premierul Boc.

Vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, liberalul George Scutaru, consideră însă că răspunsul premierului Emil Boc arată „incapacitatea sa ca prim-ministru de a rezolva o problemă care ţine de securitatea naţională a României”.

„El nu precizează ce fonduri şi când vor fi ele alocate pentru achiziţia de avioane multirol atât de necesare forţelor aeriene române. Boc şi Guvernul pe care îl conduce vor fi responsabili de diminuarea capacităţii de apărare a ţării”, a subliniat Scutaru.

Scutaru mai susţine că premierul Boc şi Guvernul în ansamblu vor fi resposabili pentru diminuarea capacităţii de apărare a ţării, din cauza imposibilităţii de a găsi o soluţie financiară pentru achiziţia de avioane multirol.

Statele Unite ale Americii vor trimite României până la sfârşitul lunii aprilie sau în mai 2011 un nou calendar de plăţi privind achiziţia de avioane F-16 second hand urmând ca, în funcţie de negocierile cu partea română, Congresului SUA să aprobe noua ofertă, au declarat pentru NewsIn surse militare.

Potrivit aceloraşi surse, negocierea prealabilă a desfăşurătorului de plăţi între cele două părţi este necesară pentru ca viitoarea ofertă, transmisă spre aprobare Congresului SUA, să fie una fermă şi pusă în aplicare.

La începutul lunii august 2010, a expirat cel de-al doilea termen convenit de SUA şi România pentru plata primei tranşe din achiziţia avioanelor F 16 în uz, în valoare de 750 de milioane de dolari. Primul termen fusese fixat pentru 3 iunie, dar SUA au acordat României o prelungire de două luni.

Premierul Emil Boc a declarat, la acel moment, că nu există bani pentru cele 24 de avioane F-16 second hand, afirmaţie întărită şi de fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a spus că achiziţia avioanelor multirol ar fi „de neacceptat”, pentru că România nu îşi permite să aloce 1% din PIB pentru achiziţii militare.

După anunţul premierului Boc, Ambasada SUA a declarat că România este şi va rămâne un aliat de nădejde al SUA indiferent de ce decizie se va lua cu privire la contractul de achiziţionare de avioane F-16.

Întrebat, pe 24 octombrie, la emisiunea „După 20 de ani” de la ProTV, despre achiziţia de avioane, ambasadorul Mark Gitenstein a spus că SUA au înţeles motivaţia economică ce a făcut Bucureştiul să renunţe la acest proiect, dar a spus că în că în cadrul actualei oferte – aprobate de Congresul SUA – guvernul României ar putea face o reevaluare peste şase luni, dacă, bineînţeles, condiţiile economice i-o vor permite.

CSAT a aprobat în data de 23 martie 2010 achiziţionarea a 24 de avioane F-16 la mâna a doua de la Statele Unite, propunerea fiind supusă aprobării Parlamentului. Preţul avioanelor s-ar ridica la circa 1,3 miliarde de dolari.

Ministerul Apărării a precizat că cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt variantă Block 25, revitalizate şi complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3-5 ani şi pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, muniţia, armamentul, costuri administrative

În cursa pentru adjudecarea contractului pentru dotarea forţelor aeriene române cu avioane multirol au fost înscrise cinci tipuri de avioane. Printre variante, s-a numărat: F-16 construit de Lockheed Martin, F-18 de la Boeing, Rafale al companiei franceze Dassault, dar şi avionul Grippen al suedezilor de la SAAB şi Eurofighter de la EADS.

Decizia cu privire la achiziţionarea de F-16 a intervenit după ce o precedentă reuniune a CSAT a anunţat, la 4 februarie, că România va găzdui rachete interceptoare din cadrul scutului american antirachetă.

Guvernul SUA a salutat decizia CSAT de a recomanda Parlamentului achiziţionarea aparatelor americane F-16 pentru noul avion de vânătoare multirol al României, în timp ce companiile Saab, producătorul avionului Gripen, precum şi consorţiul Eurofighter şi-au exprimat regretul.

Urgentarea procedurii de înlocuire a flotei de avioane multirol este impusă şi de faptul că aeronavele de luptă MIG 21 LanceR, aflate în prezent în dotarea Forţelor Aeriene Române, ar trebui scoase din uz cel mai târziu în 2013.

Potrivit unor surse militare, până când România va primi avioanele multirol, Forţele Aeriene Române au selectat deja 24 de avioane MIG 21 LanceR care urmează să fie revitalizate, preţul pentru fiecare aparat ridicându-se la aproximativ un milion de euro.

O parte din banii necesari refacerii resursei de zbor a MIG-urilor vor proveni din banii de TVA, Ministerul Apărării Naţionale solicitând o nouă amânare a plăţii taxei pe valoare adăugată către Romtehnica, datorie care în 2011 va ajunge la peste 300 de milioane de lei.

Ministerul Apărării susţine că suma de aproape 300 de milioane de lei economisită va fi utilizată pentru iniţierea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţie necesare refacerii resursei tehnice pentru avioanele MiG 21 LanceR, precum şi a navelor aflate în dotarea Forţelor Navale, astfel încât să poată fi menţinută protecţia spaţiului aerian şi naval al teritoriului naţional până la momentul începerii înzestrării Armatei cu aceste tipuri de tehnică militară.

De asemenea, fondurile disponibilizate vor fi utilizate şi pentru achiziţionarea de transportoare blindate pentru trupele dislocate în teatrul de operaţii din Afganistan, precum şi pentru alte echipamente necesare onorării angajamentelor asumate faţă de NATO şi UE.

Sursa: Realitatea.net

 

Ha! Achiziţionarea de avioane F-16 de către România este, probabil, o greşeală

Aruncam un ochi pe la militar.infomondo si ia uitati ce am vazut…

Preluare de pe Mediafax:

Politologul american George Friedman, director general al STRATFOR, a declarat, pentru MEDIAFAX, că achiziţionarea de avioane F-16 de către România este, probabil, o greşeală şi că cerinţa strategică primară pentru ţara noastră este protecţia frontierelor cu Ucraina şi Moldova.

Rep.: Vroiam să vă întreb, pentru că aţi menţionat Germania, Rusia şi Transnistria, care credeţi că sunt şansele ca negocierile dintre Germania şi Rusia să rezolve problema transnistreană?

GF: Ştiţi, cred că vor rezolva problema transnistreană, dar nu va rezolva problema României. Din perspectiva Germaniei, nu există o problemă transnistreană. Germania, ca orice altă mare putere, se va implica în negocieri nu pentru că se aşteaptă să rezolve ceva, ci pentru că vrea să iasă în evidenţă.

Ruşii nu se vor retrage de pe linia Nistrului. Niciodată nu se va întâmpla aşa ceva. Poţi crea un fel de structură administrativă, dar amintiţi-vă că, de fapt, Transnistria şi Moldova au fost puse laolaltă de Stalin. Pentru România, întrebarea nu este legată de Transnistria – care este capitol încheiat – ci ce se va întâmpla în Moldova. Alegerile care urmează sunt extraordinar de importante pentru că Moldova este o ameninţare la adresa Ucrainei, Moldova este ceva care creează suferinţă Rusiei, este ceva care creează suferinţă şi românilor. (…) Şi întrebarea este, presupunând că Moldova (după alegeri, n.red.) devine pro-rusă, ce vor face românii? Şi se pare că România nu are niciunplan din acest punct de vedere pentru că, de altfel, nu poate contrabalansa Rusia.

Rep.: Nici în interiorul Uniunii Europene?

UE nu este o organizaţie politică. (…) Nu văd cum. Adică, dacă te uiţi la locul României în UE, cred că este un loc neconfortabil după 2008. Uitaţi care este problema fundamentală: Germania este a doua ţară exportatoare din lume. Ţări ca România se dezvoltă prin tragerea de avantaje din diferenţele salariale şi prin exporturi. Deci, sunteţi în competiţie cu Germania (râde). UE, aşa cum a apărut ea după 2008, are contradicţii profunde. Este contradicţia dintre centru – format din ţările vechi, stabile şi care s-au afirmat, ca Franţa şi Germania – şi ţările mai noi, cu o creştere rapidă. Irlanda este un exemplu perfect.

Când a venit criza economică, UE a adoptat o politică ce a favorizat evident Centrul, adică Germania. Şi a încurajat exporturile. (…) Deci întrebarea pentru mine este: Ce aşteaptă, de fapt, românii de la UE? Şi de ce cred că vor primi ceea ce aşteaptă? A existat această idee – şi nu a fost numai la români – «Voi adera la UE şi imediat voi deveni ca Franţa». Ei bine, aţi aderat la UE. Şi acum, ce? Iar problema este că UE este, structural, un loc foarte dificil pentru români. Şi UE nu rezolvă probleme de securitate pe care România le are, pentru că UE nu are o politică de securitate, nu are armată şi nu este decât pur şi simplu un bloc economic.

Rep.: Apropo de asta, pentru România şi, de asemenea, pentru alte state din regiune a fost un scop să adere la UE , lucru care s-a întâmplat acum câţiva ani. Alte state din regiune fac în continuare eforturi pentru calitatea de membru UE. Dar ce viitor are UE în opinia dumneavoastră? Nu acum, ci peste 10, 50, 100 de ani?

GF: Pentru România şi pentru alte state, a fi membru UE a însemnat afirmarea faptului că au devenit democraţii liberale. Problema este că UE este de asemenea şi structura vieţii economice a acestora. Forţează apropierea unor ţări care sunt concurente. Şi favorizează unii dintre concurenţi în faţa celorlalţi. Există o valoare a zonei de liber schimb. Dar există de asemenea şi un preţ. Iar preţul este că economia dumneavoastră este inundată de bunuri străine în timp ce bunurile dumneavoastră nu sunt absorbite de piaţă. Privind în perspectivă, este foarte greu de imaginat cum va reuşi UE să funcţioneze în continuare aşa cum a funcţionat până acum. Germanii nu vor să sprijine sudul Europei. Statele din sudul Europei sunt prinse în capcana politicilor financiare ale Germaniei.

Rep.: Pentru că v-aţi referit la decizii economice dar nu numai, România a avut în plan achiziţionarea de avioane F-16. Acest lucru nu s-a întâmplat sau cel puţin încă nu s-a întâmplat. Ce credeţi despre acest proiect?

GF.: Cred că achiziţionarea de avioane F-16 de către România este, probabil, o greşeală. România are nevoie de un plan naţional de securitate. Cerinţa strategică primară a acestui plan este protecţia frontierelor cu Ucraina şi Moldova. Şi, în acest scop, este nevoie de forţe mobile de infanterie, elicoptere, Humvee, oameni antrenaţi. Nu veţi avea suficiente avioane de luptă pentru o confruntare cu forţele ruseşti. În eventualitatea unui astfel de conflict, sau forţele americane vor interveni, sau oricum aţi pierdut. Aşa că eu cred că avioanele F-16 simbolizează pentru români posibilitatea de a deveni o putere majoră în regiune, lucru pe care îl sprijin pe deplin. Dar cred şi că sisteme mai puţin sofisticate ar putea fi mai interesante pentru români. Americanilor le-ar plăcea să vândă F-16, americanii vor să vândă F-35.

Rep.: Da, acesta era planul. De a cumpara F16 şi, ulterior, F35.

GF.: Cred că România are pârghiile necesare. Este ţara în care SUA vor desfăşura un sistem de apărare antirachetă. Cred că România e acum într-o poziţie în care pot negocia foarte puternic, nu doar în ceea ce priveşte F-16, dar şi alte sisteme. Dar dacă aş fi unul dintre cei care planifică strategia de apărare a Romaniei şi dacă aş fi în situaţia de a încerca să decid ce vreau, aş cumpăra mult mai multe elicoptere pentru mult mai puţini bani. Si nu sunt sigur că aş cumpara F16. Însă, dacă prin achiziţionarea de F16, îi determini pe americani să-ţi dea elicoptere…

Rep.: Asta ar fi o afacere?

GF :…Asta ar fi o afacere. Dar românii trebuie să înveţe cum să negocieze cu americanii.

Rep. Şi nu ştiu încă acest lucru?

GF.: Cred că e prima oară când fac acest lucru, când negociază achiziţionarea unor programe de armament majore. Polonezii au făcut deja acest lucru. Dar negocierea cu americanii este un lucru complex, pentru că în Statele Unite, Guvernul american nu este singurul care ia decizii, există şi producătorii.

Rep. Revenind la ceea ce aţi scris înainte de a începe călătoria în această regiune, am să vă citesc un pasaj care mi-a atras atenţia: «Uniunea Sovietică s-a prăbuşit iar influenţa SUA în Europa s-a diminuat. Orice va urma, nu va fi un război rece. Dar un lucru la care nu mă aştept este transformarea acestei zone într-una de pace perpetuă. Nu a fost cazul în trecut. Nu va fi nici în viitor». Ce vă face să credeţi acest lucru şi care ţări sau puteri se vor confrunta în regiune?

GF: Dacă ne întoarcem în istorie în ultimii 1.000 de ani, când vreodată a fost pace? Am avut 20 de ani de pace. În Europa a fost o pace aparentă în timpul Războiului Rece. A fost o situaţie în care oameni înarmaţi stăteau de-o parte şi de alta aşteptând războiul. Dacă puteţi numi asta drept pace, atunci a fost pace.

În 1991, Europa a intrat în Epoca sa de Aur. Dar chiar şi în această epocă de aur nu a fost pace în Balcani. Care sunt problemele? Cea mai importantă problemă este relaţia dintre Rusia şi Germania. Dacă există o relaţie între Rusia şi Germania, există şi Polonia, cu coşmarul ei istoric. Coşmarul ei istoric este acela în care Rusia şi Germania se apropie una de alta. Iar acest lucru constituie o ameninţare existenţială pentru Polonia. Şi constituie o ameninţare şi pentru SUA. Aşa că Polonia şi SUA au lucruri în comun.

Când mă uit la Polonia, constat că ea, singură, este izolată. Dar are o serie de interese în comun cu ţările pe care le numesc Intermarium – Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi, poate, Bulgaria. Toate aceste ţări înţeleg faptul că au un interes comun în limitarea Rusiei. Germania nu are un astfel de interes. Nici Austria, nici Italia. Aceste ţări au un interes împreună cu Statele Unite, care sunt interesate din punct de vedere strategic. Acum, există şi mari neînţelegeri între aceste ţări – de exemplu între România şi Ungaria – dar există şi o înţelegere fundamentală şi realistă aici, şi anume aceea că nu glumeşti cu Rusia. Adică NATO este drăguţ şi UE este drăguţă, dar Rusia îşi joacă propriul joc. Şi mai este ceva ce românii şi ungurii şi polonezii ştiu: lucrurile se schimbă repede. Uitaţi-vă la Germania: în 1932 erau printre cele mai sărace ţări. În 1938, situaţia era alta.

Rep.: Şi cum vedeţi situaţia acestor ţări? În termeni simpli: vor câştiga sau vor pierde?

GF: Vorbind din perspectivă istorică, vor pierde.

Rep.: Practic spuneţi că istoria se va repeta.

GF: Nu neapărat. Spun că Polonia, Slovacia, Ungaria, România rămân în pericol aici, aşa cum au fost dintotdeauna(…)”.

Eh? Ce ziceti? Sa gresim au ba?

 

F-16, aterizare ratata la Parlament

„Facem un apel către preşedintele României de a se prezenta în faţa Parlamentului, conform Constituţiei, la şase luni după preluarea mandatului, cu o strategie de securitate naţională, pentru că este obligaţie constituţională a domniei sale şi obligaţia Parlamentului să aprobe o astfel de strategie. De asemenea, am solicitat Guvernului să se prezinte în faţa Parlamentului cu strategia de achiziţii şi înzestrare militară pe termen multianual, pentru a putea să vedem şi care este alocarea de resurse în aceste momente foarte dificile”, a mai spus preşedintele Senatului. Discuţii în comisiile parlamentare de apărare au avut însă deja loc la întâlnirea de luna trecută, fiind prezenţi producătorii avioanelor Gripen şi Eurofighter, concluziile fiind că ofertele producătorilor europeni prezintă avantaje nete faţă de oferta americanilor cu F 16 la mâna a doua.

Sursa: Jurnalul Naţional

 

Eurofighter ne-a intors spatele!

Mi-a batut Alex cu o stire in geam:

Consortiul Eurofighter, producatorul avionului de vanatoare Typhoon, a hotarat sa nu participe la expozitia Black Sea Defense & Aerospace care va avea loc la Bucuresti in perioada 13 – 15 aprilie, dupa recomandarea CSAT privind achizitia a 24 de avioane de vanatoare F-16 second hand.

„Eurofighter si-a exprimat deja dezamagirea ca nu a avut loc o licitatie competitiva internationala care sa permita evaluarea adecvata a tuturor avioanelor candidate. Eurofighter isi mentine speranta ca Parlamentul Romaniei va organiza un astfel de proces competitiv si transparent de achizitii publice”, precizeaza gigantul european, intr-un comunicat de presa.

Consortiul european sustine ca, prin aceasta decizie, Romania va fi obligata, pe termen scurt si mediu, „sa intreprinda un nou program costisitor de modernizare a flotei de avioane de lupta a fortelor aeriene romane – o situatie care ar fi evitata daca s-ar alege Eurofighter”.

Eurofighter afirma ca, daca Romania ar fi ales Typhoon, ar fi beneficiat de un pachet offset corect, care ar fi creat numeroase locuri de munca pe termen lung in domenii de inalta tehnologie.

Potrivit sursei citate, in cele patru tari partenere ale programului Eurofighter, au fost create 100.000 de locuri de munca directe sau indirecte, in cadrul a peste 400 de companii. Impactul economic pozitiv al programului Eurofighter in cele patru tari partenere a fost estimat la peste 60 de miliarde de euro.

Pana in prezent, Eurofighter Typhoon a fost comandat de sase tari (Germania, Italia, Spania, Regatul Unit, Austria si Regatul Arabiei Saudite).

Cu 707 avioane contractate, acesta este cel mai mare program de colaborare militara din Europa.

Expozitia si Conferinta Internationala dedicata Industriei Aeronautice, Apararii, Securitatii Nationale si Securitatii Private – Black Sea Defense & Aerospace 2010 – „este una din cele 5 expozitii din Europa la care Departamentul de Aparare al Statelor Unite ale Americii – U.S. DoD – va participa direct in 2010”, se precizeaza pe site-ul expozitiei.

Sursa: Hotnews

Păi, ce credeaţi? Şi, oare ce va mai urma? Ne va da UE la ficaţi? Sigur ne va da…

Na, taman am intrat pe Semper Fidelis şi am aflat că nici Gripen… 🙂

„Grupul suedez Saab îşi anulează participarea cu avioane multirol Gripen la expoziţia Black Sea Defence & Aerospace (BSDA) de luna aceasta, după ce a luat notă de recomandarea făcută de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) către Parlament, de a se achiziţiona 24 de avioane F-16 vechi. Grupul Saab a fost surprins de recomandarea CSAT către Parlament de a dezbate şi adopta o decizie bazată numai pe o singură ofertă (cea de avioane F-16 vechi) «din cauza lipsei resurselor financiare necesare achiziţionării de avioane de luptă noi». Compania suedeză speră că România va lua totuşi în considerare toate ofertele primite şi îşi va alege noul avion multirol printr-un proces concurenţial şi transparent, în care contribuabilii să fie siguri că oferta aleasă este cea mai bună posibilă”, se arată într-un comunicat.

Compania suedeză „speră că România va lua totuşi în considerare toate ofertele primite şi îşi va alege noul avion multirol printr-un proces concurenţial şi transparent, în care contribuabilii să fie siguri că oferta aleasă este cea mai bună posibilă”.

„Sperăm ca toate ofertele trimise să fie prezentate Parlamentului, care este cel care va dezbate şi va decide achiziţia noului avion multirol. Fără ca Parlamentul să vadă toate ofertele şi să poată face o comparaţie, este clar că nu poate lua cea mai bună decizie, în interesul publicului român şi al forţelor sale armate”, a declarat Richard Smith, Directorul de Marketing al Saab pentru România, citat în comunicat.

Până atunci, compania suedeză a decis să nu mai participe la expoziţia BSDA din aprilie „şi să îşi amâne planurile de a sponsoriza participarea unor forţe aeriene membre NATO cu avioane multirol de luptă Gripen la spectacolele aeriene care au loc în România”, se mai arată în comunicat.

„Saab plănuia să sponsorizeze participarea a două avioane Gripen Jas 39 moderne, aparţinând Forţelor Aeriene Ungare, la spectacolul aerian de la BSDA, unde avioanele Gripen ar fi putut sa fie revăzute de către publicul român, la patru ani de când prezenţa şi evoluţia lor au impresionat la evenimentul ROIAS 2006 de la Constanţa. Cu toate acestea, Smith a declarat ca grupul suedez ar putea aduce din nou avioanele Gripen la expoziţiile aeriene din România, dacă ţara noastră va decide să cumpere avioane multirol printr-un proces concurenţial, bazat pe Codurile Uniunii Europene pentru Transparenţa în Achiziţiile Militare şi Offset”, se arată în comunicat.

„Dacă România va decide să organizeze un proces transparent şi competitiv, vom aduce din nou avioanele Gripen la expoziţiile din România, pentru ca specialiştii şi publicul român să le poata evalua din nou”, a mai declarat Smith, citat în comunicat.

Compania suedeză precizează că rămâne „încrezătoare că oferta sa este foarte avantajoasă pentru România, mai ales în contextul lipsei resurselor financiare din cauza crizei economice, deoarece oferta Gripen pentru România include avioane NATO multirol noi-nouţe, offset peste cerinţele legii române, finanţare guvernamentală cu dobânzi mici şi o lungă perioadă fară niciun fel de plăţi, precum şi livrarea şi integrarea rapidă a noilor avioane multirol de care au nevoie Forţele Aeriene Române”.

„Ne dorim un proces în care toate ofertele să fie comparate între ele în mod transparent, iar cea mai bună ofertă să fie cea aleasă, în avantajul industriei şi economiei româneşti şi al contribuabililor români,” a mai declarat Smith.

Gripen va cere Guvernului, prin intermediul MApN, să trimită toate ofertele de avioane multirol Parlamentului, astfel încât să existe posibilitatea reală de a alege cea mai bună variantă, a declarat, pe 25 martie, pentru MEDIAFAX, Richard Smith, director de marketing pentru România al firmei Gripen.

CSAT a aprobat, recent, propunerea MApN de achiziţionare a 24 de avioane F16 în uz, documentul urmând să fie trimis Parlamentului spre dezbatere şi decizie. În şedinţa CSAT, ministrul Apărării, Gabriel Oprea a prezentat o informare cu privire la Programul Avion Multirol al Forţelor Aeriene.

Sursa: Mediafax