Nu suntem singurii care ne numaram galbenii din punga si ne lipim moacele de geamurile vitrinelor cu avioane vestice de ultima generatie, inghitind in sec F-16 sh-uri pe care de-abia ni le permitem. Castravetii sunt cam in aceeasi situatie dar ei, cu idei mai nastrusnice in tartacuta, s-au gandit la o solutie comuna.

In loc sa ne invadeze, asa cu sugera Iulica cel Resboinic in bruzli vs vandam, s-au gandit sa ne unim fortele de buna voie. In felul asta sigur ar evita bascalia la adresa lor de care este responsabil Resboiul si al dumneavoastra cu sinceritate, eu. De ce sa nu avem forte navale si aeriene comune? De ce sa nu ne unim vehchiturile in caz de invazie de teroristi si de ce sa nu facem schimb de retete? Ei vin cu legumele, noi cu zacusca. Ministrul lor de externe, Nikolai Mladenov a propus asta anul trecut dar eu am aflat de-abia acum. Ca daca stiam de atunci, nu ma scriam atatea rautacisme despre ei.

Pai…..stai sa ne intelegem, castravetele a rostit-o dar n-a gandit-o singur. La dineul de ramas bun, ambasadorul francez la Sofia, ma rog, fostul, Etienne de Poncins, emotionat de parteneriat nefiresc dintre Marea Britanie si Franta, le-a sugerat-o si castravetilor (suna obscen?). Zicea nenea asta ca daca tot ne cumparam avioane, sa ne cumparam la fel, ca sa putem face schimb de piese si altele (bre Iulica, tu vroiai altfel de schimburi cu ei, prin teava armei. Uite ca se poate si altfel, belicosule ce esti!).

Asa, zic eu, am ajunge sa zburam iar pe Mig-29, macar pana vin F-16-urile. Sa speram ca macar generatiile sunt diferite, ale lor de ale noastre, asa, de variatie. Cat despre flota, din 2 submarine poate face si noi unul care sa pluteasca si inca jumate care sa se scufunde (conform obectului de functionare).

Ideea in sine este nastrusnica dar recunosc, eu sunt rautacios. Imi plac muraturile lor si ma silesc sa recunosc ca nu e un plan taman prost. Visez de mult la o uniune balcanica, cred ca inafara de ideea Resboiului, asta e singura „cealalta” idee pe care o impartasesc cu Iulica pe plan militar. In rest….apa si uleiul nene.

Anunțuri

Aruncam un ochi pe la militar.infomondo si ia uitati ce am vazut…

Preluare de pe Mediafax:

Politologul american George Friedman, director general al STRATFOR, a declarat, pentru MEDIAFAX, că achiziţionarea de avioane F-16 de către România este, probabil, o greşeală şi că cerinţa strategică primară pentru ţara noastră este protecţia frontierelor cu Ucraina şi Moldova.

Rep.: Vroiam să vă întreb, pentru că aţi menţionat Germania, Rusia şi Transnistria, care credeţi că sunt şansele ca negocierile dintre Germania şi Rusia să rezolve problema transnistreană?

GF: Ştiţi, cred că vor rezolva problema transnistreană, dar nu va rezolva problema României. Din perspectiva Germaniei, nu există o problemă transnistreană. Germania, ca orice altă mare putere, se va implica în negocieri nu pentru că se aşteaptă să rezolve ceva, ci pentru că vrea să iasă în evidenţă.

Ruşii nu se vor retrage de pe linia Nistrului. Niciodată nu se va întâmpla aşa ceva. Poţi crea un fel de structură administrativă, dar amintiţi-vă că, de fapt, Transnistria şi Moldova au fost puse laolaltă de Stalin. Pentru România, întrebarea nu este legată de Transnistria – care este capitol încheiat – ci ce se va întâmpla în Moldova. Alegerile care urmează sunt extraordinar de importante pentru că Moldova este o ameninţare la adresa Ucrainei, Moldova este ceva care creează suferinţă Rusiei, este ceva care creează suferinţă şi românilor. (…) Şi întrebarea este, presupunând că Moldova (după alegeri, n.red.) devine pro-rusă, ce vor face românii? Şi se pare că România nu are niciunplan din acest punct de vedere pentru că, de altfel, nu poate contrabalansa Rusia.

Rep.: Nici în interiorul Uniunii Europene?

UE nu este o organizaţie politică. (…) Nu văd cum. Adică, dacă te uiţi la locul României în UE, cred că este un loc neconfortabil după 2008. Uitaţi care este problema fundamentală: Germania este a doua ţară exportatoare din lume. Ţări ca România se dezvoltă prin tragerea de avantaje din diferenţele salariale şi prin exporturi. Deci, sunteţi în competiţie cu Germania (râde). UE, aşa cum a apărut ea după 2008, are contradicţii profunde. Este contradicţia dintre centru – format din ţările vechi, stabile şi care s-au afirmat, ca Franţa şi Germania – şi ţările mai noi, cu o creştere rapidă. Irlanda este un exemplu perfect.

Când a venit criza economică, UE a adoptat o politică ce a favorizat evident Centrul, adică Germania. Şi a încurajat exporturile. (…) Deci întrebarea pentru mine este: Ce aşteaptă, de fapt, românii de la UE? Şi de ce cred că vor primi ceea ce aşteaptă? A existat această idee – şi nu a fost numai la români – «Voi adera la UE şi imediat voi deveni ca Franţa». Ei bine, aţi aderat la UE. Şi acum, ce? Iar problema este că UE este, structural, un loc foarte dificil pentru români. Şi UE nu rezolvă probleme de securitate pe care România le are, pentru că UE nu are o politică de securitate, nu are armată şi nu este decât pur şi simplu un bloc economic.

Rep.: Apropo de asta, pentru România şi, de asemenea, pentru alte state din regiune a fost un scop să adere la UE , lucru care s-a întâmplat acum câţiva ani. Alte state din regiune fac în continuare eforturi pentru calitatea de membru UE. Dar ce viitor are UE în opinia dumneavoastră? Nu acum, ci peste 10, 50, 100 de ani?

GF: Pentru România şi pentru alte state, a fi membru UE a însemnat afirmarea faptului că au devenit democraţii liberale. Problema este că UE este de asemenea şi structura vieţii economice a acestora. Forţează apropierea unor ţări care sunt concurente. Şi favorizează unii dintre concurenţi în faţa celorlalţi. Există o valoare a zonei de liber schimb. Dar există de asemenea şi un preţ. Iar preţul este că economia dumneavoastră este inundată de bunuri străine în timp ce bunurile dumneavoastră nu sunt absorbite de piaţă. Privind în perspectivă, este foarte greu de imaginat cum va reuşi UE să funcţioneze în continuare aşa cum a funcţionat până acum. Germanii nu vor să sprijine sudul Europei. Statele din sudul Europei sunt prinse în capcana politicilor financiare ale Germaniei.

Rep.: Pentru că v-aţi referit la decizii economice dar nu numai, România a avut în plan achiziţionarea de avioane F-16. Acest lucru nu s-a întâmplat sau cel puţin încă nu s-a întâmplat. Ce credeţi despre acest proiect?

GF.: Cred că achiziţionarea de avioane F-16 de către România este, probabil, o greşeală. România are nevoie de un plan naţional de securitate. Cerinţa strategică primară a acestui plan este protecţia frontierelor cu Ucraina şi Moldova. Şi, în acest scop, este nevoie de forţe mobile de infanterie, elicoptere, Humvee, oameni antrenaţi. Nu veţi avea suficiente avioane de luptă pentru o confruntare cu forţele ruseşti. În eventualitatea unui astfel de conflict, sau forţele americane vor interveni, sau oricum aţi pierdut. Aşa că eu cred că avioanele F-16 simbolizează pentru români posibilitatea de a deveni o putere majoră în regiune, lucru pe care îl sprijin pe deplin. Dar cred şi că sisteme mai puţin sofisticate ar putea fi mai interesante pentru români. Americanilor le-ar plăcea să vândă F-16, americanii vor să vândă F-35.

Rep.: Da, acesta era planul. De a cumpara F16 şi, ulterior, F35.

GF.: Cred că România are pârghiile necesare. Este ţara în care SUA vor desfăşura un sistem de apărare antirachetă. Cred că România e acum într-o poziţie în care pot negocia foarte puternic, nu doar în ceea ce priveşte F-16, dar şi alte sisteme. Dar dacă aş fi unul dintre cei care planifică strategia de apărare a Romaniei şi dacă aş fi în situaţia de a încerca să decid ce vreau, aş cumpăra mult mai multe elicoptere pentru mult mai puţini bani. Si nu sunt sigur că aş cumpara F16. Însă, dacă prin achiziţionarea de F16, îi determini pe americani să-ţi dea elicoptere…

Rep.: Asta ar fi o afacere?

GF :…Asta ar fi o afacere. Dar românii trebuie să înveţe cum să negocieze cu americanii.

Rep. Şi nu ştiu încă acest lucru?

GF.: Cred că e prima oară când fac acest lucru, când negociază achiziţionarea unor programe de armament majore. Polonezii au făcut deja acest lucru. Dar negocierea cu americanii este un lucru complex, pentru că în Statele Unite, Guvernul american nu este singurul care ia decizii, există şi producătorii.

Rep. Revenind la ceea ce aţi scris înainte de a începe călătoria în această regiune, am să vă citesc un pasaj care mi-a atras atenţia: «Uniunea Sovietică s-a prăbuşit iar influenţa SUA în Europa s-a diminuat. Orice va urma, nu va fi un război rece. Dar un lucru la care nu mă aştept este transformarea acestei zone într-una de pace perpetuă. Nu a fost cazul în trecut. Nu va fi nici în viitor». Ce vă face să credeţi acest lucru şi care ţări sau puteri se vor confrunta în regiune?

GF: Dacă ne întoarcem în istorie în ultimii 1.000 de ani, când vreodată a fost pace? Am avut 20 de ani de pace. În Europa a fost o pace aparentă în timpul Războiului Rece. A fost o situaţie în care oameni înarmaţi stăteau de-o parte şi de alta aşteptând războiul. Dacă puteţi numi asta drept pace, atunci a fost pace.

În 1991, Europa a intrat în Epoca sa de Aur. Dar chiar şi în această epocă de aur nu a fost pace în Balcani. Care sunt problemele? Cea mai importantă problemă este relaţia dintre Rusia şi Germania. Dacă există o relaţie între Rusia şi Germania, există şi Polonia, cu coşmarul ei istoric. Coşmarul ei istoric este acela în care Rusia şi Germania se apropie una de alta. Iar acest lucru constituie o ameninţare existenţială pentru Polonia. Şi constituie o ameninţare şi pentru SUA. Aşa că Polonia şi SUA au lucruri în comun.

Când mă uit la Polonia, constat că ea, singură, este izolată. Dar are o serie de interese în comun cu ţările pe care le numesc Intermarium – Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi, poate, Bulgaria. Toate aceste ţări înţeleg faptul că au un interes comun în limitarea Rusiei. Germania nu are un astfel de interes. Nici Austria, nici Italia. Aceste ţări au un interes împreună cu Statele Unite, care sunt interesate din punct de vedere strategic. Acum, există şi mari neînţelegeri între aceste ţări – de exemplu între România şi Ungaria – dar există şi o înţelegere fundamentală şi realistă aici, şi anume aceea că nu glumeşti cu Rusia. Adică NATO este drăguţ şi UE este drăguţă, dar Rusia îşi joacă propriul joc. Şi mai este ceva ce românii şi ungurii şi polonezii ştiu: lucrurile se schimbă repede. Uitaţi-vă la Germania: în 1932 erau printre cele mai sărace ţări. În 1938, situaţia era alta.

Rep.: Şi cum vedeţi situaţia acestor ţări? În termeni simpli: vor câştiga sau vor pierde?

GF: Vorbind din perspectivă istorică, vor pierde.

Rep.: Practic spuneţi că istoria se va repeta.

GF: Nu neapărat. Spun că Polonia, Slovacia, Ungaria, România rămân în pericol aici, aşa cum au fost dintotdeauna(…)”.

Eh? Ce ziceti? Sa gresim au ba?


De la http://www.antena1.ro citare:

In urma cu o luna, insa, ministrul Finantelor Sebastian Vladescu declara categoric ca Romania nu are banii necesari pentru a cumpara avioanele second-hand americane.

Nu sunt bani pentru avioanele F-16. Nu vad de unde ar putea da Romania 1% din PIB pentru achizitii militare. Nu exista cheltuieli cu F-16, e o discutie, in niciun caz astfel de cheltuieli nu sunt posibile in momentul asta. Nu exista nicaieri in buget o majorare de cheltuieli in zona achizitiilor militare„, spunea atunci Vladescu.

Decizia de achizitionare a avioanelor F16 a fost luata de CSAT in martie. In prima faza, ar trebui cumparate 24 de avioane second hand, apoi, alte 24 de aparate F-16 noi si, in etapa a treia, alte 24 de avioane de tip F-35.

In cursa pentru contractul de miliarde de euro cu statul roman s-au aflat alte doua companii aeronautice europene, care au venit cu oferte mult mai bune ca cea americana. Suedezii de la SAAB au oferit Romaniei 24 de avioane de lupta nou-noute, la acelasi pret cu cel al aparatele de zbor la mana a doua, F-16.

In plus, suedezii se angajau sa intoarca in Romania 1 miliard de euro prin investitii in industria de aparare dar si in energie. Totodata, Eurofighter oferea, pentru un miliard de euro, 24 de avioane operationale.

Foarte interesante cele două comentarii de sub articol:

bo@autopilot
03.08.2010, 20:24
#2
mai lasati ne cu pilotii militari ca nu ne ataca nici dreaq pe noi.avem nevoie de bani pt sanatate pt educatie mai dai in masa pe militarii care au salarii de 3 ori mai mari ca doctorii.in romania mor oamenii de foame si noi le facem curatenie la imputitii de americani in ograda cumparandu le stifturile
autopilot
03.08.2010, 19:28
#1
si cine sa zboare cu ele?
pilotii militari din pasiune si din curiozitate doar. ca salariile lor sunt varza, ca tot ce a mai ramas in tara asta.
pleaca pilotul cu super avion de multe milioane de dolari si el nu are după ce sa bea apa cu dobitocii astia.
ce tara NATO mai are pilotii atat de prost platiti?
vrei aviatie, investeste, daca nu, lasa-i pe altii care pot.
pana si comunistii au inteles ce inseamna sa ai piloti militari, ce risc si ce consum implica aceasta meserie.

Financiarul ne da pe la nas cu un titlu: „Guvernul trebuie să ia rapid o decizie în privinţa F-16”.

Cică mâine expiră perioada de valabilitate a acordului pe care Congresul SUA l-a dat Pentagonului pentru a vinde României cele 24 de avioane de luptă F-16 second-hand, sau aflate în uz cum se pare că sună mai bine pentru urechile excelenţelor sale de Sus. Şi ni se mai spune că cel mai probabil viitor şef de stat major peste toată armia română, general-maior Ion-Aurel Stanciu, a spus la Radio România că expirarea termenului iniţial nu înseamnă neapărat închiderea procesului de achiziţie al avionului F-16.

Păi, stimaţi telespectatori, vorba Sandei Ţăranu, nu-i nici o durere de dinţi cu avioanele astea aflate în uz. Şi dacă expiră, expiră. Ele stau cuminţi în aşteptarea găsirii unor pelicani potriviţi şi ai unor lideri pe care îi doare în cur dacă scapă ţara pe copcă. Pariez că dacă nu se va lua o decizie clară de către Traian Băsescu (gen: „hai că le luăm, mişcaţi-vă mai repede!”), americanii ne vor mai da un termen. Cuiva, trebuie să vândă şi ei ruginiturile. Iar dacă întârziem suficient de mult, alături de irakieni şi afgani, vom fi trecuţi în mailurile cu oferte la „CC” după Iran, ţară a cărui Forţă Aeriană va trebui dotată cu F-16 „aflate în uz” după ce poporul iranian va fi democratizat, mânca-le-aş petrolul lor.

Vedem însă ce va fi mâine. Aveam bănuiala că, de ochii lumii, se polizează oferta americană ca să aducă aşa… să semene cu ofertele  Gripen şi Typhoon. Iată şi confirmarea:

„Se negociaza un contract multi­anual, deci si platile se vor face multianual si in mod normal la astfel de con­tracte se acor­da si o perioada de gratie. Asta inseamna ca nu se pune problema sa se faca vreo plata din bugetul anului 2010 sau 2011. Par­lamentul si-a spus punctul de vedere referitor la acest contract. Acum este ran­dul guvernului sa ia o decizie privind achi­zitia avionului. Astfel de intelegeri se incheie intre guverne, fara aportul Par­la­mentului”,

a declarat George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor

Financiarul prezintă şi reacţiile concurenţei, sau mai bine zis ale „concurenţei”:

Reactii dure

Reactia celorlalti competitori cu san­­se, suedezii de la Saab si reprezentantii consortiului european Eurofighter, a fost dura. Ei au acuzat autoritatile romane de lipsa de transparenta pentru ca nu au fost instiintati inainte de anuntul CSAT. In plus ei au reclamat faptul ca nu a fost organizata o licitatie pentru a stabili cas­ti­ga­torul, lucru considerat ilegal. In aces­te conditii ambii competitori au declarat ca vor depune la Parlament oferte im­bu­na­tatite pentru ca parlamentarii sa poata vota in cunostinta de cauza. De altfel, suedezii au facut publice detaliile ofer­tei: pentru aceiasi bani, 1,3 mi­li­ar­de de do­lari, ofera 24 de aparate noi, an­tre­na­men­tul a 30 de piloti si 60 de teh­nicieni, men­tenanta pe o durata de cinci ani si offset 100%. In plus ofera conditii de plata atragatoare: plata in 15 ani, cu o pe­rioa­da de gratie de doi ani si un imprumut din par­tea Guvernului Suediei cu o dobanda foarte mica.

Nici europenii de la consortiul Euro­fighter nu au renuntat la lupta. Re­pre­zen­tantii grupului Eurofighter au propus in Senat vanzarea a 24 de avioa­ne mul­tirol, aflate pentru moment in do­ta­rea fortelor aeriene italiene, la pretul de un miliard de euro. Oficialii italieni au plu­sat cu un pachet prin care Ro­ma­nia sa intre intr-un program care sa in­clu­da tran­sfer de teh­no­logie, pentru a putea produce, pe viitor, anumite com­po­nente ale avionului Eurofighter. Avioa­ne­le mai au o resursa de viata de 25 de ani – au de­cla­rat re­pre­zentantii Euro­fighter, subli­niind ca aeronavele au con­su­mata doar 10% din resursa de zbor.

Sursa: Financiarul

Tot de prin presa noastră, aflăm că „opţiunile sunt pe masă şi vor rămâne” – declaraţia amiralului Michael Mullen, în articolul Oficial american: Planul de atac al SUA împotriva Iranului este pregatit/aici, pe Hotnews (lol… şi România are pregătite şi aduse la zi planuri de răspuns împotriva vecinilor şi în cazul altor situaţii, deci ce zice Mullen e doar o menţinere a liniei care se va opri fix într-o agresiune), iar de pe Ziare.com aflăm că de la 1 August a intrat în vigoare Convenţia privind regimul armelor cu dispersie la sol, aici.


F-16 de la aviaţia utilitară: tratament contra dăunătorilor

Sursa: Soldiersperspective.us

Rob cu rob vasal cu vasal să ne unim

„Iraq Gets Ready To Roll With F16s”

Trupele americane le arată bomboanele se antrenează în comun cu unităţi irakiene, învăţând vasalii cum să colaboreze cu puterea aviaţiei. Americanii folosesc avioane F-16, pe care Irakul doreşte să le cumpere. Între timp, US Air Force rămân pregătite (posibil în Kuweit, dar probabil şi pe bazele aeriene din Irak) pentru a furniza apărarea aeriană şi capacitatea de suport a trupelor de la sol. (Ghici împotriva cui…)

Toate acestea… pentru că în timp ce trupele SUA sunt programate pentru retragerea din Irak ăn anul 2011, irakienii subliniază că ei nu au o armată…, o marină…, şi încă nu au forţe aeriene adevărate. În prezent, Forţele Aeriene Irakiene cuprind avioane de transport, elicoptere şi avioane de recunoaştere, cu elice. Nu există avioane cu reacţie (????????????????), esenţiale pentru apărarea spaţiului aerian naţional. Şi nu au nici un sistem de antiaeriană cu radare şi rachete (????????????????). Curioşi (n.a.), irakienii vor să afle ce se poate face în doi ani.

Ei bine, este posibil ca aceştia să pună mâna pe ceva avioane F-16 second hand (sau „aflate în uz” – pentru urmaşii carpato-danubiano-pontici ai lui Decebal şi Traian) şi ceva antrenament minimal pentru piloţi. Este, de asemenea, posibil să achiziţioneze şi să instaleze ceva sisteme radar şi baterii de rachete antiaeriene. Bla-bla.

Articolul ăsta pute, nu?

Anul trecut, conducerea Forţelor Aeriene Irakiene au convins guvernul să cheltuie 1,5 miliarde de dolari pe o escadrilă de 18 avioane F-16 noi. SUA… „was inclined to cooperate” şi să vândă Irakului 96 avioane F-16, care să fie cumpărate în decursul deceniului următor.

F-16 este în prezent cel mai popular avion de vânătoare aflat în serviciu. În urmă cu doi ani, România a achiziţionat 48 F-16 pentru patru miliarde şi jumătate de dolari.  Jumătate vor fi ultimul model, F-16C/50 [ 🙂 ], iar celelalte F-16C/25 uzate şi recondiţionate.

Nu mai pot…. 🙂 În continuare zicea aşa:

Romania could have waited a few years and bought the new F-35 instead, but that would have cost them more money (nearly $6 billion for just 24).

Romania did the math and realized that 48 F-16s would be more than adequate to handle any neighborhood spats.

And if Russia became a problem, Romania is now a member of NATO, and capable of calling on some very big allies.

Iraq wants the same kind of arrangement, along with the latest model of the F-16, which would be a match for what the Israelis are using. Moreover, neighboring Turkey and Jordan have done well with this model. But the real threat to Iraq is Iran, who can be handled with second-hand, early model, F-16s. That would cut Iraq’s F-16 bill by over a billion dollars.

Sursa: Strategypage

Pute!!! :))

La nivel de perversitate, articolul ăsta egalează violul cu siameze..


Ministrul bulgar al Apărării, Anyu Angelov, s-a întâlnit la Washington, DC, cu Secretarul Forţelor Aeriene Americane, Michael Donley. Principalul subiect al conversaţiilor dintre cei doi oficiali a fost reprezentat de posibilitatea ca Bulgaria să opteze pentru achiziţia de avioane F-16 second hand aflate în inventarul Statelor Unite. 

“We had talks about the preliminary research of the conditions under which Bulgaria can purchase used F-16s,”

a declarat Nicolay Milkov, Secretarul Permanent al Ministerului Bulgar al Apărării

Luna trecută, ministrul Angelov a anunţat neoficial demararea unui proiect pentru procurarea de avioane de luptă multirol. Acesta a spus că aşteaptă de la liderii Forţelor Aeriene Bulgare să traseze viziuni pentru dezvoltarea aviaţiei militare a ţării până la finalul anului 2010, urmând ca in anul 2011 Ministerul să sondeze piaţa studiind ofertele producătorilor. Contractul de achiziţie ar urma să se concretizeze în 2012, iar livrarea primelor avioane să aibă loc prin 2015.

Conform spuselor lui Angelov, lunga perioadă de timp până la realizarea planificatei dotări cu avioane multirol nu cauzează îngrijorare deoarece Bulgaria deţine în prezent 16 MiG-29 care sunt suficiente pentru asigurarea spaţiului aerian bulgar.

Deşi avioanele MiG-21 aparţinând Forţelor Aeriene Bulgare vor fi retrase în 2012, modernizatele MiG-uri 29 pot fi exploatate până în 2030.

Sursa: Militarium.eu


“Nu există cheltuieli cu F16, e o discuţie, în niciun caz astfel de cheltuieli nu sunt posibile în momentul ăsta. Nu există nicăieri în buget o majorare de cheltuieli în zona achiziţiilor militare. Nu există în acest moment o aprobare a Parlamentului pentru această achiziţie. Este un subiect care astăzi este de neacceptat”, a precizat Vlădescu.

Sursa: Money.ro