Zborul si avioane. Magice cuvinte pentru un fermier american. Cuvinte care il trec de la statutul de tanar fermier falimentar fara perspective la cel de erou de razboi.

1917 Primul razboi mondial. America privea razboiul la junalele de stiri de la cinematograf stiindu-se in siguranta.  Mortii erau ai altora, infrangerile si victoriile nu-i interesau. Eroul nostru tocmai ce a pierdut totul cu o banca pe post de bad guy..Asadar Rawlings (James Franco) era in cautarea unui tel in viata dupa ce ferma familiei o fost inchisa lasandu-l fara alte perspective, Lowry (Tyler Labine) este impins de la spate de tatal lui,  boxerul de culoare Eugene (Abdul Salis) vrea sa-si multumeasca tara in care traieste diferit fata de tatal lui (care fusese sclav). Restul personajelor cam au prostul obicei sa moara asa ca nu le mai mentionez..

Sub comanda capitanului francez Thenault (Jean Reno) si cu veteranul american Cassidy (Martin Henderson) la conducere, tinerii devin din afoni care nu mai pusesera mana pe mansa piloti cu experienta.

Binainteles ca moartea va lua partea ei, dar cei ramasi vor lupta pana la sfarsitul razboiului.

Evident ca mai apar faze care lasa putin spectatorul fara multe cuvinte (de ex uciderea unui pilot din avionul advers cu ..pistolul, pilot cu o mana taiata zboara folosindu-se de carlig) dar importat e ca eroul nostru supravietuieste. Pacat insa ca nu se mai intalneste cu frantuzoaica..

Vizionare placuta si spor la comentat


O facem lata. Cat de lata? Pai suficient cat sa reconstruiesti  orasul.

Azi avem un film deosebit. Da’ deosebit bine. Un film „clasic” de pe vremurile cand ne uitam cu jind si pe sub mana la filmele americane pe un „video” inchiriat pe bani grei.

Rambo asta baiat bun de felul lui, erou de era poza lui in dictionar la rubrica erou de razboi, prizonier de razboi evadat, fost bereta verde, actual somer, homeless si ratacitor prin America. In cautarea unui camarad (care intre timp murise de cancer cauzat de agentul Orange) ajunge pe teritoriul (aka zona de responsabilitate) unui serif tare de cap si foarte conservator de felul lui. De aici se ajunge rapid la o judecata scurta si intratul la „beci” care starneste in amicul nostru dureroase aduceri aminte si aprind focul revoltei  de unde evidenta deja evadare si apoi urmarire prin munti.

Bineinteles ca „potera” nu se poate compara cu un soldat trecut prin razboi de gherila si obisnuit sa ucida asa ca.. (cartea difera de film si nu stiu din care sa va mai zic). Oricum una dintre fazele savuroase este momentul in care afla poterasii de ocazie pe cine vaneaza si se scoala parul’ pe ei.

Cert este ca pana la urma John Rambo (ce bine-i statea la Stallone in filmul asta) ajunge inapoi in oras pe care-l ajuta putin sa se reorganizeze spre marea bucurie a speculatorilor imobiliari si a firmelor de asigurari. (zic si eu sa fie bine pt toti)

Dupa un razboi costisitor si cu enorm de multe pierderi umane America cuprinsa de febra hippi (aia cu peace mann) a uitat sa mai se ocupe de soldatii traumatizati de cele vazute/facute/traite. Ca atare oameni care s-au sacrificat pentru tara erau priviti ca si monstrii care au ucis copii sau criminali evident spre consternarea celor vizati care s-au simtit folositi si apoi aruncati (ce actuala e chestia asta). Dar efortul militar al SUA a fost egalat de cel sovietic: „Some Russian sources give more specific numbers: the hardware donated by the USSR included 2,000 tanks, 7,000 artillery guns, over 5,000 anti-aircraft guns, 158 surface-to-air rocket launchers. Over the course of the war the Soviet money donated to the Vietnamese cause was equal to 2 million dollars a day. From July 1965 to the end of 1974, fighting in Vietnam was attended by some 6,500 officers and generals, as well as more than 4,500 soldiers and sergeants of the Soviet Armed Forces. In addition, military schools and academies of the USSR began training Vietnamese soldiers – more than 10 thousand people” dupa cum zice wikipedia. Plus AK 47 fara numar, fara numar. Americanii le-au platit-o in A-stan pe urma..

Ce nu stiam legat de film este la ca alegerea actorului care sa-l interpreteze pe Rambo in plan au fost nume mari: Clint Eastwood, Al Pacino, Robert De Niro, Paul Newman, Steve McQueen, Nick Nolte, John Travolta, Dustin Hoffman, James Garner, Kris Kristofferson sau Michael Douglas. Pana la urma noroc ca a iesit Stallone. Mie imi place de el ca actor. Are cu ce sa tina puscoacele alea..

Spor la comentat…


Domnelor si domnilor, iaca inca un film!

De aceasta data am hotarat sa nu fie despre eroismul soldatilor, despre cat de viteji erau vitejii sau cat de mult se schimba soarta razboiului pentru vreun recrute norocos. In orice razboi exista acele fete peste care jurnalele de stiri sar cu usurinta. Ele apar ca si cifre seci, fara nici o valoare.

Care este valoarea a 10 morti ? Dar a 100, a 1.000?

Ce face diferenta intre ele in afara de valorea intriseca, seaca a aritmeticii este faptul ca fiecare unitate este un fiu al cuiva, este poate un frate sau o sora. Poate are un copil mic pe care il iubeste mai presus de sine dar sunt cu toti prinsi intr-un razboi care nu este al lor. Lumea le spune „refugiati” sau „victime colaterale” ori „populatie civila”, germanii le spuneau..asa cum o faceau, nici nu e bine de reamintit iar altii le spuneau doar norma zilnica de indeplinit. O norma de vieti distruse, de mizerie, de plans si disperare.

O norma ajunsa rutina zilnica in care un tren intreg era „terminat” intr-o ora. O ora de la oprirea in statie in care intra triajul, dezbracarea, tunsul, DUSUL si rugul.

Putini cred ca sunt care in ziua de astazi care pot sa inteleaga ce era de neconceput. Sa primesti hartie de la politie sa te prezinti cu toata familia cu un pic de bagaj la gara pentru ca  apoi sa mergi pe propriile picioare ca si cei din jurul tau precum oile la moarte.

Inainte de orice trebuie sa recunosc ca am vazut filmul dupa „Soviet story” si un documentar de 6 episoade  BBC  Auschwitz: The Nazis and the „Final Solution” . Ca tare stiam despre subiect mai mult decat as fi vrut.

Dar sa revenim la film. Oskar Schindler, un german care cauta o cale usoara de a profita de pe urma razboiului ajunge in Cracovia unde evreii erau stransi cu mic si mare intr-un ghetou. Folosindu-se de metoda universal valabiala a „ungerii rotitelor” el obtine dreptul de a folosi evrei la munca in mica lui afacere de producerea veselei pentru armata germana. Pana la urma castiga toata lumea, evreii mai scapau din ghetou si aveau cota parte din productie, Schindler le folosise banii „investitorilor” evrei pentru a deschide fabrica iar soldatul german avea din ce sa manace.

Atat doar ca pana la urma toti evreei aveau ca si destinatie „Solutia Finala” iar Schindler renunta la toata averea pe care a strans-o in aceasta perioada pentru a-i cumpara  (la propriu) si a le salva viata.

Lista lui Schindler cuprindea nume a acelor persoane care erau indispensabili pentru productie, deci urmau sa ramana in viata; de unde si expresia „in afara acestei liste este intuneric”

Ca urmare la sfarsitul filmului aflam ca Schindler a ramas falit dar a salvat viata a peste 1100 de evrei. Ca atare mormantul lui este in Ierusalim si pe mormant o procesiune de supravietuitori si urmasi ai lor pun cate o pietricica in semn de omagiu si profunda recunostinta.

regulile le stiti,

Spor la comentat


Atractivul afis...

Un film de razboi. Asadar asteptam explozii, sange, morti, fapte de vitejie… si sunt din plin de toate. Povestea filmului e simpla. Asa cum noi avem deja in folclor fraza „trei Doamne si toti trei” (din poezia omonima a lui Cosbuc) tot asa un ofiter american se simte prost ca sa trimita trei scrisori prin care anunta moartea a trei fii unei mame stiind ca al patru-lea este in pericol si el daca nu deja mort.  Asa ca se ia decizia ca macar acest ultim fiu sa fie scos din lupta pentru a supravietui.

Ca atare se trimite un capitan si cativa oameni sa il scoata de unde-or sti dar sa-l aduca viu. Acest film este epopeea lor, a misiunii de salvare a unei vieti. Atat doar ca pana la sfarsit nu doar una va fi pierduta..

Mie personal cel mai oribil mi se par cuvintele de linistire spuse de un german in timp ce injunghie un adversar. Greu de inghitit..

PS despre Spilberg nu cred ca e nimic de zis,  scenele de debarcare si de lupta poarta pecetea lui inconfundabila

Spor la comentat

Cu stima,

Maryus315