Dupa o vreme , sovieticii s-au dat batuti in tentativa de a concura de la egal la egal cu  US Navy. Nu aveau nici banii pentru investitiile (majore) in portavioane si nici in intretinerea lor. Asa ca au cautat metode prin care sa foloseasca la maxim slabiciunile flotei americane prin mijloace cat mai „eftine”. Asa a aparut printre altele Raduga Kh-15 si  SS-N-22 Sunburn, ultima supranumita  in acea perioada “the most lethal missile in the world today…”
Raduga vine la lovire cu Mach 5 de la 40.000 m de sus in jos. 150 kg de exploziv la 160 mile.
Sunburn cara dupa ea  vreo 200-kilotone de poc nuclear , sau  320 kg de exploziv, pe o raza de  100 mile marine, dublu decat  Exocet.  Mai combina Mach 2.1  cu un tipar de zbor care printre altele  contine si “manevre violente in ultima faza” . Tre sa luam in calcul si faptul ca a fost conceputa sa dea in bot la  „US Aegis radar defense system” si ca zboara la doar 4.5 m de suprafata apei. Desigur, dupa detectie in cateva secunde  Sunburn (ce nume le dau astia) la viteza care o are bate la usa asa ca sistemul de aparare trebuie sa calculeze o solutie de tragere, si sa o dea jos.  Pe portavioanele NATO este   Phalanx „defense employs a six-barreled gun that fires 3,000 depleted-uranium rounds a minute, but the gun must have precise coordinates to destroy an intruder “just in time.” sau Goalkeeper care-i mai bunicel…

Parerea mea… ups. Au rusii astia de sus in jos si de jos in sus

Partea proasta e ca variantele sovietice de Sunburn tocmai de fura upgradate cu banuti de la Chineji care din modelul nou au cumparat ~500 de bucatele ca cica au nevoie de ele pt niste taiwaneji cu ciocu mare.

Pana aici fu istorie. Istorie e si cele 2 fregate romanesti daca nu au ceva de treaba care sa le faca fata  la o adica. Si cand te gandesti ca la britanici aveau Goalkeeper si Sea Wolf Defunctul ecaroplanel sovietic MD-160 din ’87 toamna ce nu fu’ terminat le-ar face de rusine cum sunt acum si zburand cu spatele.

Acu’ intre noi fie vorba cu Mistral sau fara tot acolo e. Daca e sa ne-o furam la nivel de alianta abia turcii pot sa aiba ceva de zis in Marea Neagra impotriva rusilor.

Daca e vorba sa fim „flancul estic” atunci  poate  fregatele noastre isi vor primi macar ceva de prin armamentul original, (ca de upgrade-uri..) care de voie de nevoie le  mai da o sansa… si poate vom avea si noi niste rachete anti nava de seama si nu stifturi din anii 70.  Ca de-aia stau navele americane prin Constanta toata ziua- buna ziua, suntem in fundu’ gol si s-au bagat ei. Si la Koganiceanu’ tot aia fac. Ochii mari si urechile ciulite. Spre est!


Secretarul de Stat pentru Apărare şi Marină a luat parte la ceremonia de predare dintre Olanda şi Portugalia a fregatei D. Francisco de Almeida. După ceremonie, echipajul a început antrenamentul şi pregătirile pentru certificare, ce vor culmina cu marşul către Lisabona.

Fregata de 3300 tone face parte din clasa Karel Doorman şi este echipată cu două lansatoare cvadruple pentru rachete navă-navă tip Harpoon Block 1 cu raza de acţiune de 120 kilometri şi o încărcătură de 220 kilograme explozibil. Pentru apărarea impotriva ţintelor aeriene, nava dispune de un lansator vertical Mk 48 pentru rachete Raytheon Sea Sparrow cu ghidare radar semi-activă, capabile să lovească la o distanţă de 14 kilometri. Lansatorul dispune de 16 rachete.

Armamentul artileristic al fregatei constă dintr-un tun principal cu cadenţă rapidă Oto Melara Mk 100 care poate trage 100 de proiectile într-un minut, cu raza de acţiune de 16 kilometri împotriva ţintelor de suprafaţă şi de 12 kilometri în regim anti-aerian. Proaspăta fregată portugheză mai are şi două tunuri automate uşoare Oerlikon de 20 de mililmetri.

Pentru apărarea apropiată, în principal împotriva rachetelor, clasa Karel Doorman a fost dotată cu un sistem Thales Nederland Goalkeeper close-in weapon system (CIWS) care constă dintr-un tun revolver cu şapte ţevi de 30 milimetri, capabil să atingă o cadenţă de 4000 de lovituri pe minut, cu raza de acţiune cuprinsă între 200 şi 3000 de metri.

Două lansatoare de torpile cu căte două tuburi asigură capabiltiatea de luptă împotriva submarinelor, fiind capabile să utilizeze torpile uşoare Mk 46 Mod 5 cu ghidare activă/pasivă. Torpilele dispun de o încărcătură explozivă cu greutatea de 45 kilograme şi au 9 kilometri raza de acţiune.

Two twin mk32 mod 9 torpedo tubes fire ATK (Alliant TechSystems) mk46 mod 5 lightweight anti-submarine torpedoes. These are active / passive homing to a range of over 9km and carry a 45kg warhead.

Incă nu se cunoaşte tipul de elicopter care va dota fregata, în serviciul Portugaliei. Clasa Karel Doorman a fost echipată cu elicoptere Lynx, apoi cu modernele NH90.

HNLMS Karel Doorman, prima navă a clasei                 Sursa: Naval-Technology

Din cele şapte fregate ale clasei Karel Doorman, numai una a mai rămas în serviciul Olandei. Două au fost vândute Belgiei, două statului Chile şi încă două către Portugalia.