Niste azeri cu Tavor-ul din dotare

Duminica, azerii s-au tinut de parada de ziua fortelor armate si, amintindu-si ca prietenii rusi sunt mai prieteni cu armenii, cui catre si-au extins acordurile de colaborare miloitara, au scos de la naftalina tot ce au ei mai bun, inclusiv sistemele S-300 recent achiztionate.

Urmarind defilarea celor 6000 de soldati cu tehnica din dotare, prezidentul Ilham Aliyev a pomenit de disputa privind regiunea Nagorno Karabakh controlata in prezent de Armenia. Omul a spus simplu ca razboiul nu s-a terminat. Totadata el a precizat ca banii din petrolul ala mult se duc pe foarte multe arme si a tinut sa le si arate.

Azerii par a avea un stoc de arme interesant: T-72-uri modernizate, T-84 in negocieri (s-au orientat catre ucrainienii dupa ce rusii le vindeu lor cu o mana si donau armenilor cu alta), S-300, OTR-21 Tochka, ATMOS 2000, BTR-3, JF-17 Thunder, Mig-29 si ceva discutii pentru Mi-28.

Sursa: Eurasianet


Mig-31, suparat si ocupat

Expertii militari rusi fac ceva previziuni sumbre, din nou. Mai precis, de data asta ei anticipeaza ca pana in 2020, tarile occidentale, alea multe neprietenoase uneori si angrenate in NATO cel rau, planificator de scut anti-rachete, vor avea cam 20000 de rachete de croaziera, capabile de incarcatura conventionala dar si de chestii mai nasoale. 2000 dintre acestea ar fi cam nucleare.

Deci, si pe buna dreptate, Rusia cam trebuie sa-si accelereze pregatirile defensive. Aici, sunt mai optimisti: platforma lor ce combina avioane si sisteme terestre de interceptie va fi definita pana la sfarsitul lui 2011. Sistemul asta ar urma sa cuprinda S-300 existente, S-400 pe cale de a fi implementate, S-500 de viitor (2015) si batranul dar solidul Mig-31 Foxhound.

Sursa: Ria


Su-35 libian

Asta nu este un scenariu what if, ci o lista frumusel garnisita pe care cumatrul Ghaddafi o negocia cu rusii pentru primenirea arsenalului din ograda proprie. Bine, chiar daca ar fi fost livrate toate minunatiile astea, toata treaba ar fi durat ani buni, ele nedevenind operationale peste noapte. Totusi, nu e de neglijat faptul ca omul a fost atacat acum, si nu dupa importul de arme rusesti de ultima generatie care s-ar fi cifrat la 4 miliarde de dolari. Sau, e doar o coincidenta.

Rusii nu au mai apucat decat sa le upgradeze cat de cat T-72-urile din batatura. Plus, au livrat niste SAM-uri SA-24 Grinch la care aliatii nu prea se asteptau dar care totusi n-au facut mare lucru.

Ce ar fi trebuit totusi sa primeasca? Arme individuale, BTR-90, 6 avioane de antrenament Yak-130, 15 Su-35, 10 Ka-52 Alligator, 2 sisteme S-300 PMU2 si 40 de sisteme Panzir C1. Pentru astea existau deja intelegeri, in diferite forme indeplinire, dar existau si discutii despre T-90-uri, lansatoare multiple de rachete si ambarcatiuni de clasa mica.

Sursa: Space


Ucigasul de portavioane Ustinov

Crucisatorul purtator de rachete din clasa Slava Marsesalul Ustinov ar putea fi trimis in Pacific in 2013 dupa ce va trece de reparatiile programate.

Introdus in flota in 1986, Ustinov este una dintre acele nave mari construite pentru a se bate cu US Navy si mai ales cu grupurile de lupta organizate in jurul portavioanelor. Principala arma a crucisatorului este reprezentata de cele 4 lansatoare duble de rachete anti-nava SS-N-12 Sandbox. Oricum, ca orice nava sovietica, Ustinovul este si el intesat de arme, fiind practic o platforma de artilerie navala de toate marimile, calibrele si utilizarile:

Rachete:
• 64 (8 x 8) S-300PMU Fort (SA-N-6 Grumble) anti-aeriene
• 2 x 2 OSA-M (SA-N-4 Gecko) SR SAM
Suplimentar
• 1 AK-130 130mm/L70 dublu
• 6 x 6 AK-630 sistem defensiv
Torpile:
• 2 x 12 RBU-6000 incarcaturi anti-submarin
• 10 (2 x 5) 533mm torpile
Elicopter: 1 Kamov Ka-25 sau Kamov Ka-27

Sursa: Ria


O pasare iranistaneza

Cu gandul la S-300, pardon, la butoaiele proprii, iranistanezii ies la inaintare cu o alta maiastra realizare proprie. Fortele lor aeriene, in cooperare cu Ministerul Apararii, planuiesc un nou avion de lupta. Asa a zis generalul de brigada Mohammadreza Karshki, Allah sa-i ajute.

Asta micu, nou, ar trebui sa fie o versiune imbunatatita a celebrului Saeqeh, primul avion domesticit de iranieni de unul singur si a doua generatie de avioane de lupta Azarakhsh (say what?). Asta din urma pare o incrucisare intre F-14 Tomcat, F-5 Tiger II si F-4 Phantom II, toate astea parasite de americani odata cu sahul.

Bun bun, si ce-o fi el capabil sa faca, aceasta e intrebarea? Probabil a fost conceput sa doboare F-22-uri.

Sursa: Militarium


S-.........

Nici nu au amplasat bine sistemul S-400 ca rusii deja se apuca de S-500. De ce? Nu stiu, poate ca suna mai bine. Mda, si le da la temelie rachetelor balistice de la 3.500 de kilometri. Bate pan’ la 50 de km in atmosfera, deci poate prinde si misiunea romaneasca pe Marte.

Momentan in dezvoltare, va sclipi in ochii iranistanezilor prin 2014. Momentan rusii baga S-400 in jurul Moscovei. Va urma.

Sursa: Ria



Rusii, prin Ria Novosti, zic… ca iranienii spun despre clona de S-300 cum c-ar fi de fapt S-200/SA-5 Gamon tunata:

Iran’s domestic air defense system reported to be an analogue of the Russian S-300 is a mere upgraded version of the obsolete Soviet-made S-200, Iran’s Press TV website said referring to top military officials.

……….

„We have developed the system by upgrading systems like the S-200 and we have tested it successfully using all our potential and experience in the Islamic Revolution Guards Corps (IRGC), the Army and the Defense Ministry,” Brigadier General Mohammad Hassan Mansourian told Press TV on Wednesday

Sursa: Ria Novosti


Nene, e de vanzare? Nu, nu suntem iranistanezi

S-300, celebra colectie de butoaie impuscatoare marsaluieste in viitor. Cum? Exersand pe rachete balistice. Cu o baterie S-300B, Ivan a plimbat-o de colo colo simuland o inaintare pe urmele fortelor sale ofesnive dupa care a facut poc doua balistice d-alea.

S-300B a fost modifcat pentru utilizarea de catre fortele terestre in conditiile in care majoritatea sistemelor au fost transferate catre fortele aeriene. Si, ca sa ne arate ca atunci cand nu vinde la iranistanezi, se ocupa de chestii serioase, Rusia a prezentat anul asta urmasul butoaielor denumit pompos….tadaaam…. S-400 aka S-300PMU-3, SA-21 sau Triumf. Si le-a plantat pe langa Moscova pentru ca, asa cum ii sta bine lui Ivan, le-a prevazut cu ceva suprize pentru sistemele defensive ale armelor americanesti.

S-400 este echivalent cu sistemul Patriot. Si nu numai la performante ci si la bani. Doar ca zboara de 5 ori mai mult decat Patriot. Cu o greutate de 1.8 tone si o lungime de 8,4 metri, fiecara racheta S-400 are un focos cu o greutate de 145 kg, o raza de 400 de km si poate atinge tinte pana la 30 de km altitudine. Wow. Sistemul utilizeaza 2 tipuri de rachete. Una, mai mica, are o raza de actiune de 120 de km.

Si, daca tot se pricep, vor sa faca si S-500 care sa apara pe piata in 5 ani.

De cumparat, rusii vor cam 200 de bucati ca sa-si inlocuiasca sistemele mai vechi. In prezent Ivan are 160 de batalioane S-300 dintre care o treime sunt la pastrare.

Sursa: Strategypage


Cioara exportatoare de arme

Intr-o si Ivan cel Groaznic, mai precis unul dintre urmasii sai, s-a gandit sa-si stranga toate tancurile, fierataniile, avioanele, rachetele si tot ce mai avea el prin ograda, si sa la vanda. Ieftin. Si, ca sa-i mearga treburile, le-a plasat pe toate sub controlul unei mici firme de apartament pe nume Rosoboronexport care a strans 85% din exportul rus de arme si controleaza restul de 15% in diferite forme.

Rosoboronexport s-a pus pe treaba pe 4 noiembrie 2000 (e scorpion) luandu-le obiectul muncii predecesorilor Rosvooruzheniye si Promexport.

In ultimii 10 ani, Rusia a exportat si ea acolo niste fleacuri. In 2010 de exemplu, au incasat 10 miliarde de para, nu de ruble amarate. Si uite asa a ajuns Maica Rusie pe locul 2 la exportul de arme, dupa, ghiciti….promotorul numarul 1 de razbeluri, SUA.

Istoria vanzarilor de armament sovietice este infloritoare si plictisitoare. Aliatii ideologici cumparau combine pe post de tancuri si rasnite pe post de avioane, dar, cand era rost de un conflict cu dusmanii pe aceeasi linie, rusii mai si donau chestii faine ca sa le testeze contra amaratilor de occidentali. Dupa caderea imperiului sovietic insa, colapsul s-a instalat si in vanzarea de armament care se facea predilect pe sub mana si la preturi nerusinat de mici sau mari, depinde din ce punct de vedere privesti.

Si iar ajungem la momentul 2000. Moscova a pus mana pe niste contracte tapene cu Vietnam, Malaezia, Indonezia, Algerie, Venezuela si da….cu India. In Asia si Orientul Mijlociu se duc oricum cam 90% din exporturile lor in domeniu.

Iar „succesurile” continua. Tari precum Kuweit, Emiratele Arabe, Malezia, Grecia, Coreea cea de Sud si altele, care traditional se degustau la arsenal occidental, au virat catre Rusia pe motiv de costuri si tehnologie decenta.

Socoteala e simpla. Se ia spre comparatie una bucata Su-30 Flanker C, care este un Ivan turbat zburator de soi bun si se constata ca este mai ieftin decat modelele competitoare. Comparatia merge mai ales la avioane pentru ca exporturile ruse se vor baza pe acest timp de arme in anii urmatori pe masura ce majoritatea tarilor simt nevoia sa-si inlocuiasca flotele aeriene construite pe undeva prin mileniul trecut.

Asa ca…..sa curga banii. Ideologia e de domeniul trecutului. Putem sa cumparam si noi? Sigur, dar doar daca avem cu ce.

Sursa: Ria Novosti