Mmmm... o imagine care provoaca pofte.

Bre, dincolo de partea militara – unde am inceput sa stim cam ce ii place fiecaruia – ar fi, cred, interesant de cunoscut si detalii care tin de ziua dedicata fictionalului:

1. Care carte s.f. v-a placut cel mai mult? Cu o scurta descriere, ca poate n-o cunoastem toti – si poate ni se face pofta.

2. Care a fost ultima carte s.f. pe care ati citit-o? Cu o scurta descriere, ca poate n-o cunoastem toti – si poate ni se face pofta.

3. Ce carte de gen ati recomanda unui anumit membru al comunitatii resboinice? Mentionati si id-ul persoanei alese.


Unipornii

Eu abia m-am trezit, dar măcar am visat frumos.

Alex se ascunde. Cică se simte ameninţat, vânat, etc. Mi-a dat şi poza celui de care se teme – Lunetistu’:

Luntetistu' vesel

Bun, şi atunci cum facem?

Să avem Sâmbăta Fantastică, ori să o militarizăm (azi)?

Mă cam aleargă remuşcările, faţă de subiectele ratate din lipsa timpului.

Mă simt, aşa… alergat:

Run Forrest, Run

Deci, o melitarizăm. Azi.


Bună dimineaţa. 2136! Ieri a fost stabilit un nou record de unici în 24! Felicitările le merită Alex, care în ultima vreme a dus greul pe Resboiu. Bravo bre! La mai mulţi!

Să înceapă Sâmbăta Fantasticăăăă! (Lol)

 


1987

Cu cateva zile in urma am scris aici un scenariu ca si avampremiera. De atunci si pana astazi cu siguranta o parte dintre voi au avut timp sa se gandeasca la prietenia cu tovarasul de la Securitate.

Si acum, sa vedem: la modul realist, fiecare cu ce are in hdd (hdd-ul real este acum in laptopul cu care ati picat in trecut) si in minte, cum ar fi influentat istoria prin colaborarea cu ofiterul respectiv?

E „open” si puteti lipi prin intermediul comentariilor un text scurt, un another time line sau pur si simplu vorbe. Totul realist: nu se accepta incredibilul (adica sa nu spuneti ca pe hdd aveti planul complet al unei navete spatiale & alte goange).

Sa inceapa joaca! 🙂


Cu ochii în vitrina vituală, poftesc la cărţi bune sau despre care mă rog să fie reuşite.

Uneori mai recunosc câte o copertă şi zâmbesc, ca la amintirea unei trecute iubiri.

Cel mai greu îmi vine atunci când este anunţată apariţia teancului ăluia de pagini care pe viitor îmi vor albi şi mai în alb nopţile. Am de aşteptat… Încă n-a apărut? Încă nu.

Dau la schimb ochii mei uzaţi, contra alţii noi. Să nu mai usture şi să le placă la fel de mult peste cuvinte, pagini şi capitole.

Haideţi, să ne bucurăm de o rubrică nouă: „Două vorbe despre trei cărţi”.

Let’s purcedem:

The War That Came Early - The Big Switch

Harry Turtledove, unul dintre foştii mei scriitori preferaţi, ne-a obişmuit cu scrisul în serie: metri de cărţi, pe câte trei, patru, şase sau peste zece cărţi legate între ele precum episoadele din defunctul Stargate Universe. Apropos de el (SGU), bre, parcă acum că nu mai e, îmi place.

The Big Switch va ieşi în lume prin vară, mai exact pe 19 Iulie, scoasă de către Del Rey Books.

Pff… Cu ce e? E cu nemţi, după cum arată coperta. E şi cu nemţi. E a treia carte din seria The War That Came Early, după Hitler’s War şi West and East. Sper ca în aceasta să nu mai zică ceva de rău faţă de români, iar dacă o va face… îi scriu un mail.

Cu ce e? Păi, despre precedentele două am mai vorbit pe aici şi pe blogul vechi. Să zicem doar atât: Germania deschide World War 2 în Septembrie 1938, iar meciul de debut este împotriva Cehoslovaciei.

Suficient pentru a vă face poftă? Preventiv, redau o bucăţică din bucata pe care am lipit-o pe Resboiu în postarea de aici, cu un fragment din  West and East:

„“Sind Sie Frau Druce?” A man’s voice.

“Yes, I’m Peggy Druce. Who the devil are you?”

“Adolf Hitler here,” the voice answered. And it was. As soon as he said it, she knew it was. She’d heard him on the radio too often to have any doubt. “You are having trouble leaving my country?”

When Hitler said it was his country, he damn well meant it. “Uh, yes, sir,” she managed.

“The trouble will end. Whatever neutral nation you wish to visit, you may. Never let it be said we keep anyone who does not wish to stay,” the Führer told her.

………..

“Uh—” Peggy kept saying that. She’d never expected a call from one of the two or three most powerful men in the world. She’d never expected anything to come of her letter, truth to tell. “Thank you very much, sir!”

“You are welcome. Have you any questions?” He spoke slowly and clearly, to make sure she could follow. Even over the telephone, the weight of his personality made her sag.

“Uh—” There it was again! “Why are you up so early?”she blurted.

He actually chuckled. How many people could say they’d made Hitler laugh? “I am not up early. I am up late. The enemies of the Reich do not sleep, and neither do I. Good-bye, Mrs. Druce. Finding a problem so easy to solve is a pleasure, believe me.”

“Thank you.” Peggy finally managed not to say Uh, but she was talking to a dead line.

Cu The Big Switch ne vom regăsi prin vară, la o recenzie.

After America

Anul trecut, pe la finalul lunii Iunie, postam poza asta împreună cu descrierea şi anunţam că After America urma să fie lansată pe 17 August. Şi voi nu mi-aţi amintit… Intitulasem postarea After America. Pofte momentan. Şi nici cu pofta n-am rămas, pentru că am uitat de ea!

Week-endul ăsta am să termin de citit Powersat şi schimb imediat macazul.

Ghici ce voi citi!?

Seelöwe Nord: The Germans Are Coming

Zee Germans are coming!!

Vara-i târzie şi-i deja 1940! WW 2-u’ e îmbobocit bine şi Marea Britanie este pe drumul cel naşpa: s-ar putea să-i babardească nemţii! Aruncaţi de prin Europa Continentală de către noii jupâni, englejii se pregăteşte ei aşea de last stand. Aşa am eu un skill pe tanku’ din World of Warcraft. Invazia este iminentă, U-Boat-urile sfâşie oceanele cu torpilele lor, iar Luftwaffe îi ciocăneşte… daily!

Se apropie ultimul ceai: The Germans are coming!

Prezantare în stil Resboiu. 😀

Eh, ce ziceţi? Şi chiar se întâmplăăă! Şi nu în Sud, unde se aşteptau englejii, ci-n Nord, pe coasta Yorkshireului, între Scarborough şi Skipsea!! E de rău!!!

Şi-i scrisă de un fost militar ce a prins Irlanda de Nord, Bosnia, Irakul şi Afganistan, servind sub arme începând de la 16 ani, Andy Johnson s-a retras ca Regimental Sergent Major of the Coldstream Guards, iar în prezent lucrează la un prequel al acestei cărţi.

Mai multe, pe site-ul oficial: http://www.seelowe-nord.co.uk/

Eu am să mi-o comand în curând…


Bună dimineaţa târzie!

Cald al dracu’, este? Dogoreşte aşa un ger, de a îngheţat până şi combustina în istoriile alternative…

Astăzi ne vom face de lucru cu imaginaţia prin concursul „ATL – România rămâne comunistă!”, dar şi într-o a doua repriză, care-i momentan încă la secret.

Pe seară, stabilim si subiectul pentru „Bruzli îl bate pe Vandam?”, iar când goarna va suna stingerea vom anunţa câştigătorul meciului de Sâmbăta trecută.


Powersat concept art de la NASA

Sursa: OpenNASA

E foarte mişto să n-ai job, dar să ai bani. Io aş sta toată ziua pe citeală. Şi bere. Şi gagici. Cum, nu m-am născut în locul potrivit? Şi dacă mă năşteam în Salvare, eram mai cu noroc? Lol…

Deci, zdrang, preview la Powersatul lui Ben Bova.

E mişto, mică şi groasă, iar la traducere, a făcut treabă bună meşterul Mircea Pricăjan.

Povestea cărţii e aşa: am cumpărat-o la Gaudeamus, pentru un preţ incredibil. A fost editată de Millennium Press şi am luat-o exact la plecare şi mai exact, cu aproape ultimii bani din buzunare. Ah, ba nu.. mai aveam nişte monezi.

N-o cunoşteam şi nici nu poftisem vreodată la Powesat, dar la preţul cu care era oferită spre vânzare, dacă n-ar fi fost ceva bun de ea, nici regrete n-aveau să fie.

Între coperţi, Ben Bova a scris un roman frumos. Petroliştii arabi şi teroriştii arabi, ameninţă America, dar băiatul bun, Dan Randolph, are un plan: a construit un satelit pe orbită geostaţionară. Nu, nu este satelit-anti-arabi. E mai al dracu’. Hai, recunosc, tot anti-arabi e, pentru că panourile sale solare întinse pe mai multe mile, captează lumina soarelui în orice moment din cele douăzeci şi patru de ore ale zilei. Planul este să transmită energia pe sol, prin raze… microunde, bla-bla, reconvertind-o cu o antenă maaaare, printr-un deşert. Planurile sale minunate, sunt însă afectate de sabotarea arăbească, ce face praf naveta low-cost/avionul orbital dezvoltat de compania lui Randolph, Astro Corporation, care cu ocazia asta pierde şi pe pilotul de test în incident. Apoi, Astro Corp.  ajunge în pragul falimentului.

De aici înaite, Dan Randolph a cam pus-o. Poate cere ajutor… poate accepta ajutor, poate vinde părţi din pachetul de acţiuni ale companiei… Fosta sa iubită, actualmente senator, propune o lege… Eh, dar deja mi-o iau degetele pe dinainte limitei intenţionate şi dezvălui prea mult.

E doar un preview, nu?

Continuarea, adică recenzia, va veni cu detalii mai multe imediat (daaa…, sanchi! ) ce termin de citit romanul.

 


Pe post de editorial, ronţăind la un sanvuş, am să tastez lent şi va fi mai uşor de citit.

Atăzi am să schimb de la „Acum citesc” poza cu coperta de la Boneshaker, pentru a scăpa de miştourile lui Alex. Cherie Priest, puţin îmi pasă dacă te superi. Te amân. N-am citit nici o paginăăă! Iar Alex mă tot sună şi îmi zice „schimbă bre Boneshakeruţ ăla, că o să creadă lumea că citeşti pe litere…”. 😀

Îl schimb, bre! Bag Powersat, de Ben Bova, că din romanul ăsta mai citesc câteva pagini la două – trei zile. Pe silabe.

Faptul că la ora asta nu zac la pat din pricina obositoarei săptămâni de munci, nu va însemna că am să rezolv astăzi tot ce îmi doresc pentru această ediţie a Sâmbetei Fantastice şi nici că în mod sigur voi rezolva restanţele de prin planuri şi promisiuni.

Printre cele despre care nu garantez că se vor întâmpla azi, avem în coada de aşteptare un text de-al lui Lascu Cosmin, de pe Atelierkult, un text de-al lui Marius Pop, prietenul nostru cunoscut pe aici drept Maryus315, dacă reuşesc să îl contactez pentru că azi şi mâine e prins în trebi, romanul proaspăt terminat al lui Alex Neagu (de fapt nu urma să apară aici, dar aşa îi amintesc că nu mi l-a dat să îl văz şi eu…) şi apropos de eu, cred că am să lipesc şi un text de-al meu mai bătrân. Şi nici pe Sweeper nu vreau să-l mai uit multe Sâmbete Fantastice.

Printre dorinţe, de vreo câteva săptămâni tot vreau din toată inima să scriu un articol despre scriitorul John Birmingham, câteva vorbe (cu siguranţă prea puţine) despre cărţile sale şi, ceva text referitor la blogărul John Birmingham.

Şi ar mai fi.

Nu uitaţi de atracţia zilei: cafteala pilot dintre India lui Victor şi China lui George GMT! Si nu uitati sa-i incurajati, ca la sport:

– Ia-i caluuu’!!

P.S.: De comun acord cu Alex, am hotarat ca azi (probabil si mâine) vom avea întreruperi în programul oficial al zilelor, cu articole despre revoltele/revoluţiile de iasomie sau nu, aşa cum am avertizat din când în când pe aici că vom face, în cazuri speciale.


Cel mai tare titlu!!!! Aşa suna subiectul unui mail pe care l-am primit şi vi-l lipesc dedesubt:

Comunitatea internaîională ar trebui să se pregătească pentru o apropiată întâlnire cu civilizaţiile extraterestre, a declarat luni Academia de Ştiinţe din Regatul Unit, la capătul unui

studiu cu privire la existenţa vieţii în Univers, relatează BBC Online.

„În baza cunoscutei ecuaţii Drake, care ajută la determinarea numărului de civilizaţii din galaxie ­şi posibilitatea venirii în contact cu ele, putem spune că, în fiecare moment, în

Univers, există între 10 ­şi 100 de civilizaîii extraterestre” – a declarat unul dintre autorii raportului, profesorul scoţian Martin Dominik, de la St Andrews University.

„Aceasta este estimarea cea mai conservatoare, de fapt, sunt mult mai multe forme inteligente de viaţă” – a adăugat el.

Formula menţionată a fost elaborată de Frank Donald Drake – profesor de astronomie ­şi astrofizică la Universitatea Santa Cruz din California în 1960. În prezent, universitarii britanici

susţin ideea înfiinţării în cadrul structurilor ONU a unei agenţii speciale competente care să se ocupe de problemele legate de a­şteptata întlnire cu civilizaţiile extraterestre.

În acest context, profesorul Dominik a făcut apel la oameni să nu le fie frică de „străinii din spaţiu” , deoarece în realitate „lumile alternative nu sunt generatoare de pericole, a­şa cum

sunt descrise în literatura fantastică de specialitate”.

Great news! Deci, sper să nu le placă nici berea noastră şi nici pământencele.

Mailul mi-a sosit dinspre lsita de discuţii de pe yahoo a cenaclului H.G. Wells din Timişoara.


Azi, de Sâmbăta Fantastică, aruncam vizite pe net să văz ce s-a mai întâmplat în ultima vreme prin domeniile ficţionalului şi am aflat vreo câteva veşti.

Cică, s-a dus pe copcă serialul SGU (Stargate Universe)… Veste bună, sau rea? Mi-e indiferent: ideea bună a fost făcută praf de ce a ieşit cu punerea ei în film.  Unora dintre noi, sunt sigur că le-a plăcut SGU şi vor avea suferinţă în urma decesului, dar celor care îl urmăreau doar aşa de… „la secetă, e bună şi o ploaie cu piatră”, le va fi mai uşor să depăşească momentul.

SGU a murit, trăiască… universul Stargate. By the way, există şi cărţi cu Stargate?

O altă veste, nu la fel de tristă momentan, dar promiţătoare, este că prin vară va fi lansat filmul serial Falling Skies. Sper să nu fie vreo mult aşteptată dezamăgire, cum s-a mai văzut.

Etă trailer:

ds

FALLING SKIES opens in the chaotic aftermath of an alien attack that has left most of the world completely incapacitated. In the six months since the initial invasion, the few survivors have banded together outside major cities to begin the difficult task of fighting back. Each day is a test of survival as citizen soldiers work to protect the people in their care while also engaging in an insurgency campaign against the occupying alien force.

At the center of the series is Tom Mason (Noah Wyle), a Boston history professor whose family has been torn apart. His wife was killed in the initial attack, and one of his three sons has been captured. Determined to get his son back and to ensure the safety of his other two sons, Tom must put his extensive knowledge of military history to the test as one of the leaders of the resistance movement known as the 2nd Mass, because of their location in Boston, Mass. They are constantly trying to gain intelligence about the aliens in order to one day outsmart and overtake them and hopefully rebuild their lives.

Ce înseamnă bre „upheaval„? E medicament, sau denumire a vreunui ritual de împerechere la klyngonieni?

(Nu-mi daţi link la Google Translate, ştiu ce înseamnă: aşa se spune în engleză la contrafrână. Aveam la Pegas şi mi se îndoia tot timpul, că era din alumin’. Nu pot închide paranteza fără să vă lămuresc curiozitatea: într-un final, mi-a făcut tata rost de una din oţel nichelat, care arăta mai mişto [cool, pentru cei mai fragezi la buletin] şi nu s-a mai îndoit. Pegasul l-am vândut.)

Ca personaje ce apar mai des prin faţa obiectivului, găsim pediatriciana Moon Bloodgood (Terminator Salvation), care lucrează cu copiii supravieţuitori şi îi ajută la ceva cu contrafrâna de la Pegas ([…]help them cope with the traumatic upheaval in their lives – dificile momente, mărturisesc. Mai ţineţi minte cum se răsucea upheavalu’ de la frâne peste frâne? Şi până făceai rost de alta, n-aveai decât să te joci cu ceilalţi bipezi nevelocizaţi, jocuri din alea reale, nu World of Warcraft, mess, feizbooc, porn, precum tineretul ovin din prezent, care citind se întreaba: c wtf-ku m e Pegas?). Şi alţii. Nu, nu ştiu dacă lui Ben, fiul lui Tom, i s-au făctu analize complete de către alieni atunci când a fost capturat şi chiar dacă aş şti, n-aş scrie aici despre anal probe, ca să râdeţi voi. Da? Iar despre John Pope, şeful unei „outlaw motorcycle gang” (nu, dragule, Pegas nu era „motocicli” vorba ăstuia de aici) şi despre Sarah Carter – a wary survivor of Pope’s gang – nu ştiu nimic.

Oricum, treaba e clară:

FALLING SKIES focuses on the resilience of the survivors and their determination to maintain their humanity when all else has been destroyed. It is a tale of endurance, commitment and courage in which everyday people are called upon to become heroes. They may be outmatched, outnumbered and outgunned, but nothing can beat the human spirit. Most of all, the series is about the ties that bind people together in the most difficult of circumstances.

The aliens in the series are mighty, mysterious and merciless. They are highly intelligent and use military-like tactics, which makes them an overwhelming force against the 2nd Mass. There are two types of aliens that the human survivors have named Skitters and Mechs. Combining live action and special visual effects, the Skitters have spider-like bodies and incredible strength and agility. The deadly, robotic Mechs stand upright and can shoot bullets from their arms. The aliens control captured children, like Tom’s son Ben, through bio-mechanical harnesses but have yet to reveal their ultimate plan for them.

Şi,

FALLING SKIES is executive-produced by Steven Spielberg, along with DreamWorks Television heads Justin Falvey and Darryl Frank, Graham Yost (Justified, The Pacific) and screenwriter Robert Rodat. Rodat, who earned an Oscar nomination for his screenplay for Saving Private Ryan, wrote the pilot from an idea he co-conceived with Spielberg. Mark Verheiden (Heroes, Battlestar Galactica) and Greg Beeman (Heroes, Smallville) are co-executive producers. The pilot was directed by Carl Franklin (One False Move, Out of Time).

Întrebări?

Nu, nu mai ştiu cu cât am dat Pegasul, dar pe foarte puţini bani faţă de cât îl iubeam.

Da. Şi acum îmi e dor de el.

Da, era Pegas Practic, din ăla cu grătar subţire şi naşpa.

Nu, n-a încăput pe mâini bune. Evident, m-am mai interesat de el o vreme. Idiotul l-a vopsit maron. Cu pensula!! Îi rămăsese vopsea mămăiţei lui, de la gard.

Normal că n-am vrut, dar mama zicea că m-am făcut mare… şi că ne trebuiau bani, pentru că rămăsesem singuri.

Odihnească-se în pace. Din banii munciţi de el mi l-a cumpărat, cadou pentru premiul întâi, la final de prim an şcolar.

Atât. Închidem conferinţa de presă.

Şi acum, cu suplimentul la „Bruzli îl bate pe Vandam?”… înainte!

Păi, cu toţii am citit cărţi şi am văzut filmuri cu invazii extraterestrice. De la H.G. Wells, la metrul de cărţi ale lui Harry Turtledove, de la filmele alb-negru la cele cu efecte speciale, sunt sigur că în repetate rânduri v-aţi întrebat: cum ar fi dacă ne-ar invada? Ei, şi ce zicea mintea voastră în gândul ei?

1. Ce am fiecare din noi în cazul ăsta?

2. War! Pământoşii ripostează! Ce război ar ieşi? Cel de pe urmă, ori… nu chiar?

3. Dar România? Cum s-ar descurca? Ce ar fi pe aici? Le arătăm SAM-urile HAWK nefuncţionale, sau otrăvim fântânile, ardem recoltele şi ne retragem în munţi?

Click aici pentru Episodul 4 – Bruzli il bate pe Vandam? – De voie