Martea Tehnica



IAR-47, avion de recunoaştere

Sursa: Cartea Third Axis, Fourth Ally – Autori Mark Axworthy, Cornel Scafeş, Cristian Crăciunoiu

Aş fi vrut să scriu despre avionul IAR-47. Românesc, world war 2, prototip, aproape necunoscut, subiect fantastic.

Ei bine, nu.

Eu n-am să scriu despre IAR-47.

Nu-l cunosc şi, la urma urmei, n-aş fi făcut decât să adun puţinele informaţii şi imagini de pe net.

Nici de-o cafea n-ar fi fost articolul, ca întindere. Nu şi ca interes.

Am câteva dezamăgiri: cumva, sunt uimit că subiectul provoacă ici şi colo… supărări, într-un fel sau altul. Şi, că cine ştie, nu dă drumul informaţiilor, se pare că din pura mândrie, din orgoliul ciudat, sau/şi, doar din egoismul colecţionarului. Ceva… ce am/ştiu eu, să nu mai aibă/cunoască nimeni.

Noi, suntem un grup de câteva mii. Pasionaţi. Militari şi civili. Civili şi militari. Valoarea comercială a informaţiei nu ne preocupă. Şi nici cea a pozelor de colecţie. Vrem numai să ne ştim istoria, nu numai în date şi geo-politică.

Drept pentru care, IAR-47, pe Resboiu, va fi amintit doar ca şi istorie alternativă. Unde, nu ne întrece nici dracu. Expert în aviaţie, şi/sau colecţionar. Rămâne, printre altele, tabu pentru voi, egoiştii. Nu puteţi ce putem noi. Nici chiar de aţi încerca, n-o să aveţi farmecul şi nici încercările de a copia stilul nostru nu vor fi primite cu aceeaşi atmosferă pe care o întâlniţi în grupul nostru de prieteni virtuali.

Cu tristeţe, mă repet: pe aici nu se trece! 🙂 Desigur, vroiam să spun că pe aici nu vom scrie tehnico-documentar despre subiectul IAR-47.

Dar… ne rămâne istoria alternativă!

Cu IAR-47, ne vom reîntâlni în what if.  Atât în scris, cât şi in profile. Sâc!

Anunțuri

Doream la debutul rubricii să mă agăţ de un puitor de mine mai mare, pre ww2 ca şi apariţie.

Polonez… Franţuzesc… Nu mai ţin minte.

De mult mi se pusese pata pe el, dar ghinionul este că nu mai am dat de el. Aveam un Jane’s scanat, însă nici pe ăsta nu îl mai găsesc.

Cu nava respectivă în minte, mă gândeam la doctrina defensivă a României pre-ww2 şi cât de bine ar fi prins un puitor de mine mai mare decât clasa Amiral Murgescu, sau măcar continuarea construirii celui de-al doilea puitor, abandonatul Cetatea Albă. Aşa, am fost nevoiţi să transformăm câteva nave civile în crucişătoare auxiliare.

Cum spuneam, nu mai găsesc ce doream. Începem seria tehnică având ca şi subiect o navă suedeză:

HMS Carlskrona, mare şi frumos

Sursa: magnus.gussander.se

Din puţinele informaţii găsite despre Carlskrona – mi-am propus ca în această rubrică să nu abordez marile celebrităţi ale tehnicii militare – am aflat că nava a intrat în serviciul Marinei Suedeze la începutul anului 1982, ca puitor de mine de dimensiuni mari, aspect care în perioada Războiului Rece a dat o mare importanţă vasului în cadrul Flotei, datorită doctrinei defensive a Suediei.

Cum situaţia s-a schimbat, Carlskrona a devenit într-o vreme o navă fără rol, fapt ce a dus într-un final la adaptarea ei ca şi OPV (Ocean Patrol Vessel). Cu noul rol, Calrskrona a participat în anul 2010 ca nava de comandament în cadrul operaţiunilor de combatere a pirateriei din regiunea Golfului Aden.

Nu, nu-i o navă cuminte… Carlskrona a fost echipată pentru misiuni de tip Sigint şi a înlocuit precedenta navă (Orion) ce îndeplinea acest rol în flotă, care era de dimensiuni mai mici. Orion, cu numai 1400 de tone, era potrivită pentru operaţiuni la scurtă distanţă, prin Marea Baltică. Carlskrona însă, poate naviga la distanţe mai mari şi dispune de o cantitate mai mare de echipament specific misiunilor Sigint, dispunând şi de un număr mai mare de analişti la bord. Deci, nu-i un OPV cuminte ci-i o navă spion…

Mai mult, nava a primit la modificare, un up-grade la instalaţiile reţelei de comandă şi un nou spaţiu pentru rolul de comandament. De asemenea, a fost modificată pentru a permite apuntarea elicopterelor şi realimentarea acestora, dispune de echipament pentru lansarea şi recuperarea unui RIB de mare viteză pentru operaţiuni împotriva piraţilor, precum şi de un spaţiu medical îmbunătăţit.

Şi e frumoasă:

HMS Carlskrona, frumoasă foc!

Sursa: Wikipedia

La datele tehnice avem cam aşa:

3800 tone;

105.7 metri lungime;

20 noduri, vitez[ maximă;

45 ofiţeri, 40 cadeţi, 85 marinari;

1 elicopter AW 109 LUH;

1 tun cal. 57 mm;

2 tunuri cal. 40 mm

Atât pentru început şi…  de încălzire. Pe Marţea Tehnică viitoare!