Bruzli il bate pe Vandam?



Fara nuke. Fara arme „murdare”. Fara aliati. (Maine, daca vreti episod „Bis”, introducem si niscai arabeti si africaneji).

Fara ajutoare de la americani, sub forma de coduri, date tehnice, sateliti, etc. La alegere, puteti considera ca americanii de pe bazele din Turcia au fost carati pana la Mihail Kogalniceanu, sau sunt sub paza pana se termina razbelul.

Israelul este la primire. Nema preemptive strike ovreu.

De scenariu nu avem nevoie, pentru ca-i ala de actualitate. Stim motivele, etc.

Cine o ia pe aratura, se alege cu comentariul sters. Nu e voie cu suparari, cu „bine ca esti tu destept”, „bine ca le stiti voi pe toate”, liste de pe wiki & shit cu avioane/tancuri/pistoale cu apa aflate in rezerva. Nu e voie cu „eu cred”. Etc.

Nu e voie cu coduri.

Nu e voie cu cuirasatul Somaliei.

OOB-ul este cel prezent.

Sunteti liberi sa alegeti orice parte doriti si, de asemenea sa ripostati unuia sau mai multor adversari alesi.

Etc.

N-am pistol cu capse, dar in loc de pocnetul care anunta startul, am sa spun ceva in latina:

Alea jacta est!

Electa una via!

Coitus intreruptus eratum est.

(Alegeti, dupa gust) Lol.


Invers. Korea vs. Japan

Ştiţi bancu cu calu’ lu’ Marin? Nu? Ok, oricum n-avea nici o legătură.

N-a avut nici o legătură, dar răsfoind un teanc de Modelist Konstruktor de prin anii ’70, am zis ca astăzi să continuăm seria de războaie post-N.A.T.O.

Jeart! Făcui din bagheta magică şi ne trezirăm cu o situaţie de situaţie.

N.A.T.O. s-a dus, U.E. la fel, etc. Este Duminică, 4 Septembrie, ora lor. Între timp, Nordiştii s-au unit cu Sudiştii şi ambele popoare au ales ca imn oficial maneaua lui Costi Costiţă – „Frate ca al meu”. Bre, dacă nu se numea ala, mă… scuzaţi. E de la traducere.

Şi tot cântând ei fericiţi maneaua şi radiind a happiness frăţesc, s-au trezit că li se cam termină orezul. Aşa că, uitându-se în jur prin ogrăzile vecine…. China era prea mare, Rusia la fel… Jeap! Brusc şi-au amintit de oribilismul japnez din ww2.

Preludiu: Fraţii au privit peste baltă ş-au strigat coreeneşte către Japonezia: Război băh, ‘tu-vă-n reactor!

Reguli:

1. Nu uitaţi că N.A.T.O. nu mai e. Americanii sigur s-au retras, vă zic eu.

2. Alte ţări nu se bagă. La pariu? Şi nu există sprijin de la sateliţii de spionaj ai altor ţeri.

3. Jeaponia e la primire.

4. Puteţ să vă băgaţ fiecare în ce uniformă vreţ. Unii la unii, alţii de partea altora.

5. Fără nuke, fără armament „murdar”.


Bre, aici gasiti topicul. Forums.airbase.ru.

Dati-i cu Google translate si-o sa vedeti… Tot asa ne citesc si ei pe noi.

Ne-au citat si asa am gasit discutiile lor.


Jucărica ucraineană

Bre, e 28 August 2011 si Batalionul 454 Ştefan Şoverth este în T.O., aşa că nu daţi fuga la biblioteci pentu a copia din „Când armele vorbesc” a lui Cristian Negrea.

In scenariul prezentului episod, NATO şi UE s-au dus. România este singură şi apetisantă. Mai rău, se află la primire!

Iar peste frontiera gropii cu nisip, pedepsiti ca au furat startul, se află la butoane, George GMT, Mihais şi Mese. Începând cu ora 12.00, ei au dreptul să tragă prima salvă.

Sub tricourile României vă puteţi afla toţi ceilalţi.

Reguli:

1. Nu se poate schimba tabăra. Cine scrie pentru partea adversă se alege cu comment-ul şters.

2. Cum de partea Ucrainei vor fi trei şefi de stat major şi cum aceştia nu pot comunica între ei, vor fi trei variante de desfăşurare a acţiunilor invadatorilor. Cei care joacă de partea României îşi pot alege să înfrunte unul, două sau pe toate cele trei scenarii.

3. Fiecare comentariu poate acoperi 24 de ore, mai puţin primele comentarii ale celor trei invadatori, în care aceştia au dreptul să scrie o mică introducere, motivaţia agresiunii şi acţiunile pre-atac.

Eu voi băga beţe în roate pentru ambele culori. Dacă va fi cazul, am să joc şi rol de arbitru.


Sictir! Sictir! Pe ei! Pe ei!

Sursa: Dinofbattle

 

1990 a fost un an bun. Nu ştiu pentru cine, dar dă bine expresia. Oamenii când citesc aşa ceva, se gândesc la vin. Deci, e de bine.

1990-ul nostru de azi a însemnat o dezbinare de ambele părţi ale Cortinei de Fier. Tratatul de la Varşovia s-a dus pe copcă, iar de N.A.T.O. n-a mai fost nevoie. Numai Saddam săracu… În fine!

’90 a debutat şi c-o revoluţie islamică în Turcia, terminată cu succes. Bonus şi inclus în preţul revoluţiei islamice, la pachet cu terminarea N.A.T.O., a însemnat şi retragerea americanilor din Otomania.

Beleaua n-a căzut pe Israel, aşa cum toată lumea s-ar fi aşteptat, ci pre Bulgaria rămasă mică şi sfioasă şi mai ales taman bună de păpat, că nu mai avea aliaţi. În scurt timp, după schimbarea unor salve de artilerie peste frontiera cu bulgarii, proaspeţii conducători turci au poftit mai mult şi au zis că spre binele fraţilor musulmani vor alipi la mama Turcie neşte sere de castraveţi, dar şi Dobrogea! Oh ma ga’d! Pardon, inşalah.

Cum Lumea era cu ochii la CNN-ul care transmitea ocuparea Kuweitului de către Irak, ambele ţări mult mai interesante pentru că aveau petrol, nici dracu n-a dat importanţă otomanilor. Numa’ Rusia – nu verific, dar zic că la acel moment Sovietica Uniune era dezbinată complet – care cu poftă de reveneală în Top, a zis că întinde o mână de ajutor fraţilor ortodocşi mâncători de mămăligă şi celor ronţăitori de castraveţi.

Turcii n-au crezut că-i pe bune.

Prima Noctus a fost cu atacarea pe nocturnă a Bulgariei, la sol, din aer, dar şi pe apă. În zori, ofensiva otomană era în toi.

Ce a urmat? Spor!

 


… ia Universul, ia Universul! Spania a atacat Anglia!

What if…

Azi noapte s-au aprins flacarile unui meci „blue-on-blue”/intern in asociatia NATO si nu e vorba de Grecia vs. Turcia.

Cu o parte din munitionen consumata prin A-stan si Li-stan, cu reduceri si mai ales cu lipsa de Harriere si portavioane, la care se adauga o glazura de probleme prin faptul ca o parte din forte ii sunt raspandite pe ici-pe colo, UK are de infruntat Shpania.

Englejii joaca la primire, in prima tura. Prima tura asta, s-ar putea sa dureze ceva, pana isi revin din surpriza si se trezesc cu pierderile suferite – Angliei asta ii mai lipseste acum, sa sufere pierderi..

Reguli:

Doar Spania vs. Anglia.

Nu se foloseste armament nuclearo-murdar. Nu incepeti cu faze din alea, ca englejii trimit submarinul ghinionist ca sa infesteze cu caca apele teritoriale ale Spaniei… 🙂

Fara carcoteli. E what if si asta e scenariul de porneala.

Revine Gibraltarul la Patria-Muma?

Stau pe bara cei care posteaza de dragul de a posta sub fiecare articol si.. Vechea Garda, apropos, nu ne mai vizita macar, d-apai sa mai incerci sa comentezi.


Irak vs Arabia Saudita

What if?

Cum ar fi fost dacă se întâmpla aia, sau ailaltă, ori nu se întâmpla deloc? Cea mai frumoasă joacă…

Mă întrebam zilele trecute, oare cum ar fi ieşit dacă Hussein (nu, nu Obama) ar fi fost un lider cu adevărat un cuceritor şi Lumea n-ar fi procedat cu interes.

Să zicem că Războiul din Golf ar fi fost unul în exclusivitate al Peninsulei Arabe şi că, încăpăţânaţi cum îi ştim, arabii ar fi ţinut să se păruiască între ei. Rest of the World = spectatori. Iar Hussein (nu, nu Obama) ar fi continuat după ocuparea Kuweitului cu o invazie a Arabiei Saudite…

Dintre vecini, Iranul şi Turcia stau cu degetele pe trăgace pe la garduri. Israelul este foarte neutru, bineînţeles.

De partea Arabiei Saudite… ia să vedem, un inventar de aliaţi: Siria, Iordania, Yemen, Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite şi Bahrein.

E 1990 şi-i război..


Glumesc. E o limba moarta… Dar sigur ar fi fost mai plăcută dectât germana sau rusa.

De data asta, Bruzli il bate pe Vandam este mai altfel.

România se apropie de Italia, prin anii ’30.

Prima noapte de dragoste aparţine perechii Mihail Manoilescu & Benito Mussolini. Alţii, mai potriviţi, nu-s. Point of Divergence-ul ar fi… umplerea de succesuri a partidului politic înfiinţat de Manoilescu (Liga Naţional-Corporatistă) în anul 1932.

Aşa cum a fost istoria, probabil că pe la alegerile din Decembrie 1937 ar fi fost posibil ca LN-C să obţină majoritatea, iar cu un Ion Antonescu în funcţia de Ministru de Război, să poată fi făcut un pas mai agresiv împotriva regelui Carol 2. O lovitură de stat?

Ori prin ’36? Lovitura de stat dată de Antonescu, apoi instaurarea Ligii Naţional-Corporatiste…

Vizita la Benito Mussolini conţine printre vorbe şi planificarea renaşterii Imperiului Roman şi a unei surori, Dacia. La final, Mussolini este super încântat – a rezolvat problema resurselor, în special a petrolului, dar şi Manoilescu zâmbeşte fericit – a rezolvat-o cu maşinile unelte, tehnologiile, etc.

Să zicem că-i ’36, ca să fie mai mult timp la dispoziţie.

Ce poate ieşi de aici? Haideţi să facem un scenariu optimist, de data asta.


Ei bine dragii mosului, legenda spune cam asa:
In anul Domnului 2011, in timp ce americanii cei cu capacitati unice isi chinuie creierele cu denumiri sforaitoare de operatii militare, Rusia traieste un eveniment istoric. Detaliile lipsesc cu desavarsire desi este pomenit numele unui blog militar, insa in mod inexplicabil, cuplul de fier Medvedev&Putin dispare si la conducerea Rusiei apare domnul George GMT. Acesta, belicos innascut, isi numara soldatii, tancurile, avioanele si rachetele si da o singura proclamatie: vrea sa-si petreaca sfarsiturile de saptamana la Paris, fara sa mai ceara viza. Si, ce solutie gaseste el? Sa atace si sa cucereasca, daca se poate, Uniunea Europeana.
De partea cealalata, astia din UE, ca sa scurtam povestea, il numesc in fruntea armatelor reunite, pe stimabilul Victor, general cu experienta si cu o revansa de luat.
Desigur, toate astea se intampla nu in lumea noastra, ci intr-un alternativa.
Ce se intampla de fapt?
Victor, cel plin de arme moderne, nu va ataca primul ca nu-i sta in fire. El va incepe balul cu strategia lui defensiva. George va sta cu ochii pe el, si ne va da reply-ul. Jocul nostru nu va fi un RTS ci o strategie pe ture. Exceptand armele nucleare, cele chimice&biologice, totul este permis. Victor va benefica de suport tehnic american, fara import de arme totusi, in timp ce George va fi sustinut din umbra de Belarus, Ucraina cu baza din Crimeea si de China, care va oferi ceva informatii, plus motivatia ca americanii sa stea in banca lor.
In rest, fiecare dupa capul lui. Va doresc o lupta curata si cat mai violenta! Succes!

PS: Victor, din punctul meu de vedere, in 7 zile ar trebui sa distrugi cam 80% din efectivul rusesc. George, stii ca te simpatizez, dar doar intr-o lume alternativa ai putea castiga cu ce au rusii acum vs arsenalul UE. Singura ta sansa e sa speculezi eventualele nepotriviri de caracter dintr-o armata multinationala.


Inca un George GMT VS Victor, sau ursul rus vs dusmanii ideologici din UE. Maine dimineata vor vedea ce si cum, batalia continua toata ziua, invingatorii ii decideti voi, pe merit desigur.
Momentan, la capitolul premiu, eu si cu Iulica am decisa sa contribuim cu cate un autograf, dat cel mai probabil pe niste sticle de bere pentru ca daca era pe carti, George castiga din oficiu fiind singurul detinator de carte data de Resboiu pana in prezent.
Stimabililor, odihniti-va, veti avea nevoie.

Pagina următoare »