Avtobaza

Pasionatul de mine zice ca Avtobaza l-a orbit pe Sentinel, taindu-i cordonul ombilical electronic ce-l lega de controlul de la baza. Fiind o jucarie scumpa si rara, cel mai probabil Sentinelul dispune de un sistem de aterizare automata, ceea ce a si procedat la. Habar nu am daca UAV-ul asta avea un sistem de autodistrugere in eventualitatea ca ar fi picat in teritoriu inamic, dar daca a avut aproape sigur acesta nu a functionat. Sau a functionat?

 

Continuarea, in noua locatie, cu un click aici.


Iranul a doborat o drona invizibila radar. Americana.

Pentru a treia dată anul acesta, Iranul anunţă că a doborât o dronă americană ce încerca să tragă cu ochiul prin zona facilităţilor nucleare băştinoase, mai exact pe lângă oraşul Qom, mai exact în apropiere de uzina de îmbogăţire a uraniului, Fordu.

Cicătelea, a fost dat de relief în urma doborârii de către unităţile antiaeriene aparţinând Gărzilor Revoluţionare.

Continuarea aici, pe noul site Resboiu.


Viitorul n-are mână de om

Deşi am putea paria, bazându-ne pe densitatea ştirilor, că în Pakistan se dă cel mai la greu cu UCAV-urile în adversar, nu-i chiar aşa.

Deşi au început să muşte  prin Libia abia la trei săptămâni după începutul campaniei de democratizare/ce-o fi, Pradatorii au fost super ocupaţi: 145 misiuni!!

Comparativ, în Pakistan au fost 57 de lovituri date de UCAV-uri, iar anul trecut 117.

Şi tot statisticile ne spun că Predatorii au lansat 92 rachete Hellfire în patru luni, până ce rebelii au capturat Tripoli. În următoarele două luni de atunci, au mai dat în opozanţi de vreo cincizeci şi două de ori.

Culmea, SUA nu recunoaşte în mod oficial implicarea avioanelor sale, ori a dronelor în misiunile de lovire în zona Sirte, ce au dus în final la capturarea şi moartea lui Gadhafi.

Apropos, un UCAV american şi două Mirage 2000 au lovit convoiul cu care liderul libian încerca să scape…

Anyway, vorba lor, administraţia Obama refuză să recunoască evidenţa faptelor: ăsta e război! Obamul încearcă minimalizarea operaţiunilor de susţinere a amisiunilor anglo-franceze prin 397 atacuri la sol executate de avioane aparţinând SUA.

Desigur, sunt mai puţine decât cele 554 lovituri aeriene efectuate de avioanele SUA în Afganistan, numai pe luna Septembrie.

Din declaraţiile lui George Little, purtător de cuvânt al Pentagonului, la data de 30 Septembrie, ne-războiul din Libia a însemnat o cheltuială de 1,1 miliarde de dolari pentru SUA.

Mizilic. La banii ăştia, normal că nu este considerat un război…

Bleah.

Sursa: Wired

 

 


Aerostar UAV

Sursa: Israeli Weapons

Azerbaijanul intenţionează cumpărarea a 60 UAV-uri după proiecte israeliene, care urmează a fi construite sub licenţă în bogata în petrol republică ex-sovietică, ce se apropie din ce în ce mai mult de Israel modernizându-şi armata.

Prietenia azero-israeliană manifestată prin domeniile militar şi informaţii, cauzează însă îngrijorare în Iran, vecinul sudic al Aerbaijanului, dar şi în rivala Armenia.

UAV-urile israeliene Aerostar şi Orbiter 2M sunt construite la Azad Systems Co. din Baku, într-o colaborare a Ministerului Azer al Apărării şi Aeronautics Defense Systems din Israel. ADS este al treilea mare fabricant de UAV-uri din Israel, după Israel Aerospace şi Elbit Systems.

Aproximativ şaptezeci la sută dintre componente vor fi produse în Israel, iar restul în Azerbaijan.

Şaisprezece drone vor fi livrate Azerbaijanului până la finalul anului şi vor îndeplini misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

Azerii operează deja UAV-uri Hermes 450 de la Elbit şi Searcher-e de la IAI, după cum şi câteva Orbiter şi Aerostar de la ADS.

Sursa: Spacedaily

Dacă vă întrebaţi de unde dracu au azerii ăştia atâţia bani, se merită menţionat faptul că pe sub bătăturile azere colcăie peste 1,2 miliarde de barili de petrol şi vreo 4.4 trilioane picioare cubice de gaze naturale. Şi, Azerbaijanul… este unul dintre cei mai importanţi furnizori de petrol pentru Israel.


ANKA MALE UAV

Turcia este gata să vândă noua lor dronă ANKA, pentru altitudine medie şi rază mare (MALE), către Egipt. Ankara a probat deja un contract pentru vânzarea în Egipt a şase nave rapide de intervenţie.

Egiptul a fost unul dintre pionierii sistemelor aeriene fără pilot, operând drona de mare viteză Teledyne Ryan Model 324 Scarab (circa 56 bucăţi) şi UAV-ul tactic SkyEye, încă de la începutul anilor ’80.

Model 324 UAV

Oficialii turci şi cei egipteni au discutat despre cooperarea militară în timpul vizitei recente efectuate de premierul turc Tayyip Erdogan la Cairo, de săptămâna trecută.

Conform celor spuse de vice preşedintele Turkish Aerospace Industries (TAI), Özcan Ertem, ANKA stârneşte interesul în regiune, în Arabia Saudită şi în alte ţări din Nordul Africii.

Conform unor surse turce, Turcia va livra Egiptului şi şase platforme tactice multirol MRTP-20, nave rapide de intervenţie.

Sursa: Defense-update


IDF Logistics Corps va implementa in viitorul apropiat vehicule-robot pentru transporturi militare, a anuntat Head Logistics Officer, Brig. Gen. Mofid Ganem.

„We teach our logistics officers to approach the forces in spite of the dangers,” explained Brig. Gen. Ganem. „In enemy presence we will be able to employ logistics soldiers as security forces as well, trained to fight and better understand the situation.”

Cea mai impresionanta parte a stirii, insa, abia acum urmeaza:

Brig. Gen. Ganem discussed technological advancements in command and control systems as well as incorporating the use of unmanned aerial and ground vehicles.

The vehicles will transport supplies to infantry forces without risking human life. „These will definitely be taken into consideration in the upcoming IDF’s multi-annual plan,” he said to IDF Website.

Lighter and longer-lasting supply carriers are being developed as well.

Sursa: Israel Defense Forces


Sigma 5

Sursa: Flickr

Zilele trecute Rusia a prezentat primul său UAV înarmat. Aeronava, în greutate de 800 de kilograme, poate căra o cantitate de peste 160 kile”.

UAV-ul înarmat are la bază avionul sport cu două locuri Sigma 5 şi poate rămâne în aer timp de 18 ore, sau chiar 30, dacă este echipat cu mai puţini senzori şi armament.

Viteza maximă este de 270 kilometri pe oră, iar Lutch poate opera la 350 kilometri faţă de bază.

Armamentul este format din rachete antitanc aflate în dotarea curentă, a căror greutate este de aproximativ 50 de kilograme şi care au o rază de acţiune de 6000 metri.

Sursa: Strategypage


Drona prabusita in Pakistan

Jucarica din poza s-a dat cu dintii de sol, saptamana trecuta, in Pakistanistan. Mai exact, la trei sute de metri de granita, in gradina pakistanistanejilor, langa o baza a granicerilor.

Si acum, urmeaza lista de „apparently”

– „apparently”, este o drona de spionaj, de mici dimensiuni, care „apparently” este a SUA.

– „apparently”, micuta a decolat de la o baza americana (Qarar Ga), din vecinatatea Spinboldak, Kandahar.

– „apparently”,  drona este echipata cu doua camere video.

– „apparently”, pare sa  fie un Desert Hawk modificat, de la Lockheed Martin – in opinia lui Steve Zaloga:

It may be a Lockheed Martin Desert Hawk with the tail plane modified to look
more like a bird for camouflage. Just a guess, but the overall size and
other features are in that ball-park. The Desert Hawk is operated mainly by the
British, but the SOF community also operates a lot of small UAVs of
mysterious provenance.

– „apparently”, etc.

Iaca si restul de poze cu dumneaei:

Drona langa tipul in alb.

Drona langa alt tip. Vedere dinspre burtica.

Totusi, nu reusesc sa imi dau seama daca este mascul sau femela... Si nici tipul de alaturi nu pare sa fi rezolvat enigma asta.

Sursa: Defensetech

Acuma, enigma mea e alta: bre, in prima poza, e are nenea ala in maini? La puscoci ma refer. Ce arma e?


Cei doi giganti au hotarat sa-si dea mana peste Canal si sa construiasca impreuna un UAV care sa fie operat de armatele din Marea Britanie si Franta.

Botezat MALE UAS, aparatul ar fi suma cerintelor celor doua forte armate. Studiul de fezabilitate este gata, insa de retinut este cooperarea dintre cele doua companii care controleaza parti importante din piata de armament si tehnologia de specialitate.

De asemenea, dupa renuntarea la o parte importanta din flota aeriana, Marea Britanie pare a se fi orientat puternic spre segmentul dronelor, aparate inarmate de acest timp urmand sa suplineasca mare parte din capacitatea de atac la sol a Royal Air Force. Eu inca astept ca Taranisul sa scoata capul.

Sursa: Asian defense news


Hermes 450 UAV

Sursa: Wikipedia

Dupa un an de jucat cu dou[ UAV-uri Hermes 450 combinate în leasing de la Israelul vecin şi prieten, simpaticii mei brasileiros au zis să cumpere cel puţin trei jucărele pe lângă cele două închiriate. Adică, Brazilia se va alătura altor douăzeci de ţări utilizatoare de Hermes, printre care Mexicul (care a comandat de curând, cu garnitură) şi U.S. Border Patrol (care le înalţă ca pe zmee, pe frontiera cu Mexicania).

Hermes 450 dispune de camere video pentru supraveghere pe timp de zi şi noapte şi aproape la fel de important ca dotare, UAV-urile acestea dispun de relee de comuncaţii care permit militarilor să comunice ei între ei.

Dintre performanţele Herpes Hermes-ului 450, să menţionez câteva: poate sta în aer 20 de ore şi operează la o depărtare de 200 de kilometri, pe la o înălţime maximă de 6500 de metri; capabil să ia la bord 150 de kilograme de echipament, UAV-ul are o anvergură de 11,1 metri şi o lungime de şase virgulă cinci. Metri.

Hermes 450 este principalul UAV tactic al Israel Defense Force şi are o siluetă de viespe, fiind mai slab cu jumătate decât Predator. Pentru majoritatea ţărilor care doresc să cumpere Predator (şi nu pot, fiindcă SUA are prioritate şi le ia peste rând), Hermes este cea mai bună alternativă. Mai mişto, Hermes este şi mai ieftin decât Predatorul. Şi, îl bate la vânzări!! Dooj’ de ‘ ţări!!!

Sursa: Strategypage