Cui ii este frica de Iran?

A fost odata ca niciodata un….baubau. Numele lui era URSS si la capatul celalalt al batului se afla un alt nene pe numele lui Sam. Ca asa e povestea. Apoi, brusc, fara ca Unchiu’ Sam sa-si foloseasca macar puscociul din dotare, baubau URSS s-a dus pe copca, luand cu ele toata floarea cea vestita a proletariatului estic.

Toata bune si frumoase numai ca unchiu’ Sam a ramas cu prea multe puscoace care ruginesc nefolosite. Asa ca a organizat o selectie pentru rolul de baubau si a tot gasit candidati. Povestea continua previzibil cu niste razboaie, teroristi, islamisti, etc, s-asa ajungem la Iran.

Dar ce e cu Iran? Pai Iran are petrol, ii uraste pe americani si pe evrei si strange arme pentru astia. Americanii se pare ca au cam epuizat scenariul cu arme ascunse in Irak asa ca in locul lor urla toti. Vorba filmului, nu mi-e frica de Rusia care are mii de rachete ci ce amaratii care pot strange una sau doua, eventual ilegale. Nu prea conteaza daca Iranul poate expedia la destinatie o arma nucleara, nici ca Israelul vecine detine un stoc necunoscut, evident, la care are dreptul.

Deci? Ce facem cu Iran? Un baubau eficient sta ceva mai mult in functie. Trasaturile de obicei sunt fanfaroniste, baubaul facand jocul public prin proliferarea de amenintari si declaratii ultra-optimiste despre propriile capacitati. Evident, media isi joaca si ea rolul isterizand populatia, cam cum a facut cea din Romania care decreta cu emfaza cu Iranul cel rau se pregateste sa atace Turcia in caz de ceva. Turcia si Israelul. Bai nene, in locul lor, as ataca mai repede direct SUA, pentru ca Sam inca pozeaza in campionul democratiei si s-ar mai retine din riposta. Dar Turcia? Israelul? Iranul ar mai ramane doar o pagina de istorie cand or sa termine astia cu ei.

Bine, ce e cu Iranul? Nu-mi permit sa judec o tara cu vreo 75 de milioane de locuitori si cu o istorie milenara. Iranul este o tara inconjurata de state mai mult sau mai putine dusmane sau corupte. Lasand la o parte Sharia, Iranul are vecini dubiosi, curiosi si invidiosi cel putin. La nord, peste Caspica, troneaza Rusia cea zambitoare, impreuna cu o mana de agitate state fost sovietice. Petroliste si ele si destul de supuse fata de curentul zonei. Mai la est avem Afganistanul, cel plin de trupe americane, si Pakistanul cel alunecos si cu curul in multe luntre. Islamiste sau nu, au propriile probleme. La vest Irakul, si ala plin de americani si oricum dusmanos din fire cu Iranienii, chestii tribale la mijloc. Mai la nord-vest stapaneste Turcia, care nu da doi bani pe dusmanii de orice fel si care e lasata in pace sa-si faca loc in zona in virtutea muschilor proprii. Ok, din punctul meu de vedere, Iranul sta prost. Foarte prost.

Si atunci pe ce mizeaza? Pe armata? Iranul pretinde ca detine o industrie autonoma capabila sa se ocupe de orice, mai ales de propria aparare. Prezinta inventii pe banda rulanta, de la rachete capabile sa doaboare orice tip de avion si pana la avioane invizbile. In realitate, Iranul detine o menajerie interesanta de scule hibride, mosteniri americane, britanice sau sovietice, plus mult laudatele inventii proprii. Sa fim seriosi, pe langa echipamentul pe care-l poseda Israelul sau Turcia, simple glume depasite tehnic. Insa ne amintim cu totii de a 4-a armata a lumii, adica Irakul din anii 90, la fel de demonizat si de stupid.

Mizeaza pe scandal. Pe necesitatea unui baubau galagios si are tot felul de urlatori in toate pozitiile posibile. Mizeaza, ca mai toate regimurile din partea asta a lumii pe stindardul Islamului. Cu totii invoca Jihad-ul impotriva necredinciosilor si mai ales al statului evreu sustinut din toti rarunchii de SUA, care intre timp a atras de partea sa cam toata floarea cea vestita a islamului. Asa ca Iranul e singur, incheind prietenii cu state la fel de dubioase precum Coreea de Nord sau Venezuela. Axa raului? Nazistii au tot dreptul sa fie jigniti de o asemenea comparatie.

Deci, ca sa incheiem: are nebunia atribuita Iranului si Ahmadinejadului suport real? Ar folosi ei daca ar avea arsenalul nuclear din dotare? Poate ca da, poate ca nu. Eu insa as paria pe faptul ca nu sunt nici macar aproape de statutul de putere nucleara in devenire. Se pare ca nu e chiar asa de simplu sa construiesti un arsenal nuclear pentru ca aici e faza tare: tatica, mi-e frica de un nebun cu o arma nucleara dar ala are o singura sansa in timp ce tu, din postura de detinator de arsenal, ai mii de sanse sa-l faci una cu pamantul inainte sa apese pe buton. Si nici faza cu teroristul cu bomba in SUA nu pare chiar asa de simpla.

 

De ce ne iubesc americanii mai mult decat ne iubim noi- dedicat Armatei Romane

Pentru ca nu suntem narcisisti, am fi tentati sa spunem. Sau pentru ca le caram steagul prin Afganistan, dupa ce am mers cu ei si prin Irak. Suntem tentati sa credem ca americanul de rand stie doar de Dracula, Ceausescu, Nadia, Nasty Nastase si Hagi. Poate ca asa e, in definitiv nici romanul de rand nu stie prea multe despre americani, decat ca sunt niste smecheri bautori de Coca Cola, bogati si cam capitalisti.

O discutie cu al nostru camarad Sweeper, mi-a adus aminte de o alta cu un blogger american, Solomon cel cu Snafu. Initial, am avut senzatia ca omul ma cam duce in barci. Nu intelegeam de ce ar aprecia asa de tare Romania, doar un punct pe harta pentru el, si armata romana in special. Omul a fost insa clar, mi-a explicat cu frumosul. El a zis asa: baietii vostri din Afganistan sunt pregatiti sa lupte. Se duc cu ce au, adica cu echipamentul vostru adaptat la fata locului ad-hoc, cu mult curaj si fara nazuri. Nu pentru ca sunt fraieri, ci pentru ca sunt soldati. Americanii prefera sa iasa in patrulare cu romanii, nu cu francezii sa nemtii care sunt mult mai figuranti si care nu se pot caca fara curpapier parfumat. Noi, astia mai din topor, nu ne dam cu fofarlica.

Toata lumea il arata cu Base pentru vizita lui la Washington si trasul in poze cu Hussein al Americii. Fratilor, voi unde ati prefera sa va duceti? La Waashington D.C. sau la Paris, cu unchiu’ Sarko? Io as alege SUA, chiar si pentru a arata ca desi ma pregatesc sa ma uschiti din presedentie, Unchiul Sam inca face poze cu mine. Poate prim-ministru?

Eu l-am crezut pe Solomon. L-am inteles cand ne lauda IAR330 Socat, flota de dunare, MIG-21-urile Lancer sau baietii din A-stan. Pentru ca el a inteles, mult mai bine decat media noastra, decat toata gasca de Gagale, ca soldatii nostri ne prezinta cu mandrie, la fel de bine ca Nasty sau Nadia, chiar daca mai modesti. Dar si risca mai mult, nu? Isi fac treaba, in ciuda faptului ca dispun de o tehnica aflata cu ani lumina in spatele dotarii marine-ului de rand.

Inca odata, respect Armatei Romane. Fara a fi un fanatic, fara a fi macar un soldat, fara a pretinde ca stiu exact ce se intampla acolo, fara a alerga dupa accesari in numele blogului, ma inclin in fata femeilor si barbatilor care au ales aceasta meserie. Cinste lor!

 

TR-85M1 retrogradat

Revenim cu eterna intrebare care pare de raspuns: cati Bizoni opereaza pe pamanturile patriei sub atenta obladuire a armatei romane? Daca acum ceva vreme vorbeam de 93, iata ca aceeasi sursa (discutabil) zice ca ar fi doar 54. Restul, adica vreo 249 (numar fix, fara rest) ar fi doar la standard TR-85, adica fara cozmetizarile prezentate la fiecare parada de 1 decembrie, la brat cu Piranha, Gepard si ce mai tine armia noastra prin cazarmi.

 

Daca Anders Breivik ar fi fost roman

Vlad Tepes, domnitorul dupa a carui reincarnare romanii inca suspina

Nu am abordat subiectul Ander Breivik pentru ca el a fost deja intors si rasucit pe toate partile de presa din Romania. Cu toate astea, o intrebare imi clicaie de ceva timp pe creier.

Ok, omul fan al lui Vlad Tepes. Noi, de cate ori se intampla ceva important in lume, cautam legatura Romaniei cu evenimentul in cauza si o gasim mereu. Cat de mica, ea exista si punct. Si suntem mandri de ea, chiar daca incidentul e unul tragic. Asa e firea noastra, se ne legam de tragediile sau succesele altora, dand mai putina importanta propriilor realizari. Despre olimpicii romani n-am citit atatea randuri cat despre pasiunea lui Breivik pentru Tepes sau Vadim Tudor. Pentru ca e media…dar nu despre asta vreau sa vorbesc.

Daca Anders Breivik era roman si in loc Osolo ataca in centrul Bucurestiului, la reuniunea tinerilor PDL-isti? Motivele conteaza prea putin insa….cum ar fi reactionat Romania?

11 septembrie a facut SUA mai puternica, mai unita. Bine, efectul s-a cam dus. Cutremurul din Japonia a dat o lectie intregii omeniri, japonezii oricum sunt japonezi tot timpul. Atacul din Norvegia a unit poporul norvegian si l-a trezit clar din dulcele status quo nordic unde problemele sunt putine si indepartate. Ce ar fi facut romanii?

Momentan, nimic nu mai pare sa ne miste prea tare. Nici succesele, nici saracia, nici tragediile. Romanii sunt din ce in ce mai nervosi, mai preocupati de stres si de ratele de luna viitoare. Nu iesim in strada precum grecii, nu facem nimic agresiv. Pana si marile demonstratii sindicale au fost doar niste glume proaste cu bascalie la adresa lui Boc. Decembrie ’89 e departe, la fel si spiritul de atunci si parem la fel de indobitociti ca si pe vremea impuscatului.

Nu vreau sa sugerez ca imi doresc un astfel de incident, doar ma intreb daca altceva decat un soc profund ne poate scoate din starea asta. Evolutia pare sa loveasca Romania in plin, si conform principiilor darvwiniste, romanii viitorului vor fi al dracului de rezistenti. Poate ca asta vedem prin stirile negative despre romani din vest, o evolutie salbaticita care se reduce la supravietuire intr-un mediu care teoretic, ne duce departe de realitatile medievale. Si totusi, nevoile romanilor sunt aceleasi, ba chiar si problemele.

Deci….in concluzie, daca tu ai iesi maine pe Lipscani sa zicem, si ai nimeri fata in fata cu un tip inarmat cu un AK-74 care ar trage in tot ce misca pentru ca vrea Romania trezita la viata, ce ai gandi dupa, in cazul in care ai scapa? Ce ai face daca ai urmari totul la TV? Ce ai intelege din asta?

 

Statele Unite transporta arme in Afganistan prin Romania

Avioane de marfa americane transporta arme si provizii unei brigazi a armatei americane din Afganistan via Kogalniceanu. Oficialii militari americani evalueaza, astfel, rolul pe care l-ar putea juca baza de la Mihail Kogalniceanu in restul razboiului din Afganistan. De-abia acum?

Pentru Statele Unite, obtinerea de echipamente in si din Afganistan poate fi considerata de mult timp o problema. Tranzitul prin Pakistan s-a dovedit a fi riscant, multe convoaie intrand sub incidenta atacurilor talibanilor din zonele de-a lungul frontierei. Tulburarile politice in Kargazstan au perturbat zborurile SUA pentru un timp, iar Rusia are restrictii asupra transporturilor de pe teritoriul sau.

Cu toate ca baza din Romania nu elimina toate provocarile transportului de echipamente si provizii in Afganistan, pornirea misiunilor din Romania faciliteaza o parte din presiunile existente, sustine Derner. Evaluarea potentialului bazei romanesti ar putea dura mai multe luni.

Incepand cu luna mai, o subunitate a fortelor aeriene militare opereaza la baza de la Mihail Kogalniceanu, pentru a testa capacitatea sa in domeniul aerian. In prezent, aproximativ 70 de piloti americani se afla in faza finala a operatiunii – transportul a 1.000 de tone de echipament catre baza americana din orasul Grafenwohr.

O alta escadrila a transportat o tona de echipament din Romania in si din Afganistan, intr-o prima etapa a operatiunii, desfasurata la inceputul verii.

Sursa: Hotnews.ro

 

Castravetii au vandut in 2010 arme in valoare de 260 de milioane de euro

Mesaj de la castraveti pentru Resboiu. Raspuns: sunteti roz pe sub camuflaj!

Anul trecut tara vecina Gogonetia a exportat armne si munitii in valoar de 260 de milioane de euro, sau cel putin asa zic ei. Principalele tari catre care au exportat ei arme au fost India, SUA, Egipt si Cehia.

In acelasi timp, importurile lor de arme au atins cota de 55,5 milioane de euro. Castravetii au primit arme din SUA, Germania, Serbia, Cehia, Ucraina, Olanda si Franta. Multe tari, putini bani de impartit.

Sursa: Militarium

 

SUA au aruncat pe geam 46 de miliarde de dolari pe programe ratate

In timp ce unii se scutura de praf incercand sa gaseasca bani de 24 de F-16 sh, altii, respectiv detinatorii de F-16 sh, arunca cu banii contribuabilului american pe proiecte mai mult sau mai putin realiste, dar toate ratate.

Lista rusinii:

Future Combat Systems= $18,1.1 miliarde, adica senzori terestri automati, UAV-uri si 8 tipuri de vehicule terestre noi.

Comanche= $7,9 miliarde. Elicopterul ala stealth care….

Satelitul nPOESS= $5,8 miliarde

Elicopterul VIP VH-71= $3,7 miliarde

Expeditionary Fighting Vehicle (EFV)= $3,3 miliarde

SATCOM (TSAT)= $3,2 miliarde

Sistemul de artilerie autopropulsata Crusader= $2,2 miliarde

Sistemul SEAL Delivery System (ASDS)= $0,6 miliarde

Elicoptere de recunoastere= $0,5 miliarde

Sistem senzori aerieni standard= $0,4 miliarde

Crucisatorul CG(X)= $0,2 miliarde

Sistemul CSAR-X= $0,2 miliarde

In total 46 de miliarde de parai. Si acu cica sunt in incapacitate de plata. Mda….

Sursa: Defensetech

 

Industria de armament romaneasca vs industria de armament ucrainiana

TR-85M1

Inca odata ma loveste amocul si-mi curge bors din nas de draci. De ce si cum? Pai….mai demultisor mi-a cazut un ochi, si nu ala de sticla, pe raportul mai mult sau mai putin oficial intocmit pentru finante referitor la exporturile permanente de armament romanesc. Asa, intamplator. Si ce sa vad acolo? Suntem buni de mizilicuri, adica livram constant munitie pentru arme individuale, ceva piese de vehicule blindate si elicoptere, casti, veste anti-glont, celebrele AKM-uri si PSL-uri, plus alte mizilicuri.

Apoi, vin vecinii nostri pe care Ria ii umfla raportand vanzari de armament in 2010 de aproape un miliard de dolari. Bre, ce mama dracului au vandut astia de atatia bani?

Pai nu cine stie ce chestii, sigur nu sofistcareli. Exporturile lor s-au dus in special in Africa, acolo unde triburile sunt dornice sa dea sulitele pe tancuri si avioane. De exemplu, Sudan si RD Congo au cumparat cam 250 de tancuri T-55 si T-72. T-55-uri avem si noi iar T-72-urile vandute de ucrainieni, din prima generatie, ar fi batute la cur de TR-85, ca sa nu mai vorbim de M1.

Sudan, o republica africana mai agitata din fire, a mai cumparat MLRS-uri Grad, obuziere auto-propulsate 2S1 Gvozdika si 1S3 Akatsia, mortiere de 82-mm si vreo 10000 de AK-47. Da si noi avem d-astea!!!!!

Ucrainienii, care in alti ani au prins livrari si mai serioase, au trimis si cate-o mostra de tehnologie spre vest, ca de exemplu ceva T-80-uri catre SUA, Frantsa si UK, si ceva sisteme de rachete aer-aer pentru Mig-uri. Evident, in scop stiintific.

 

F-35 in Israel ar putea insemna F-16I “Soufa” in Romania

Legaturile trainice dintre SUA si Israel nu mai reprezinta o noutate pentru nimeni. Aceasta prietenie se va concretiza in 20 de F-35-uri noi noute, moca pentru fortele aeriene israeliene. Numai ca baietii astia, destul de putin iubiti de vecini, isi doresc nu mai putin 100 de bucati din temutul F-35 pentru a inlocui actuala flota de fightere, clasa F-16 customizate local in varianta Soufa.

Israelul opereaza in prezent 102 astfel de aparate. Initiala orientati catre F-22-ul interzis pentru muritorii de rand, se vor multumi si cu F-35 chiar daca stramba din nas ca toti ceilalti la secretomania americana.

Dar nu asta ne intereseaza pe noi. Achizitia de F-16, de fapt de avioane noi, stagneaza din lipsa de fonduri iar problemele ROAF au fost si ele intoarse pe toate fetele aici la Resboiu. Chiar daca Iulica m-a asigurat ca batranele Mig-21 LanceR inca mai zboara, pentru ca „le-am vazut eu prietene, iti jur, nu erau tractate si nici nu erau IAR-99 Soim imbracate in carton, ca T-54-urile alea din Noi cei din linia I care vroiai sa para Tiger-uri”, si chiar daca Gripen promite in luna si in stele, offset-uri si un avion mai usor dar superior (zic ei), F-16 ramane favorit pentru a imbraca sigla ROAF.

Mai intai au fost F-16-urile olandeze. Doar un zvon. Apoi, cele amercane, Block 25, sh-uri amarate din rezerva Garzii Nationale. La un moment dat, un prieten cu ceva cunostinte, imi vorbea despre lobby-ul facut de Elbit pentru F-16-uri in camuflaj de desert, deja LanceR-izate. Mai mult, omul imi spunea de un schimb de exeperienta interesant intre piloti ROAF si cei din IAF.

Relatiile noastre cu Israelul sunt si ele trainici si ramificate. In Romania intra ceva valuta din Israel, ca sa nu mai vorbim de transporturile constante de arme trimis pe linia Bucuresti-Budapesta-restul lumii interesate sau de diamantele ce ajung la Amsterdam, pietre despre care gurile rele ar spune ca sunt de conflict, ceva mai spalate.

Cheia in toata treaba sta inca la americani. Eu unul insa o vad o pista de urmarit. Va urma.

 

INTELIGENTA ROMANEASCA: Artileria…

 

Artileria, o arma cu vechi state de serviciu pe campurile de batalie. Artileria, o arma cu traditie si in continua evolutie, inclusiv in Armata Romana.

De la bombarde la aruncatoare de mine si tunuri de mare putere si calibru, Armata Romana se poate lauda cu realizari de exceptie, ce o aduc in secolul XXI. Cercetarea militara romaneasca a adus si aduce inca Armatei, produse de exceptie, cu nimic inferioare celor straine.

De departe sistemul LAROM a suscitat cel mai mare interes, inclusiv pe plan international.

LAROM configuraţia sistemului:
-platforma lansator camion-aruncator de rachete, 6×6 permanent cuplat, montaj roti single fata/spate, capacitate mare de progresiune in teren accidentat. Poate lansa 40 rachete GRAD in 20 s sau 26 rachete LAR Mk 4 in 45 s, la 45 KM. Poate transporta 3+1 persoane in cabina blindata, de tip MGL, metalica, medie, cu 2 usi si 4 locuri, scaun sofer si insotitor, oglinzi retrovozoare clasa II,IV si V, instalatie de incalzire si ventilatie. Cabina dispune de echipament special, protectie balistica nivel 1 STANAG 4569, pentru glont si mine antipersonal, facut in colaborare cu Plasan Sassa/Israel. Motor-MAN D 2866 LF 25, Diesel, 4 timpi, 6 cilindrii in linie, supraalimentat, racit cu lichid, cu EVB; 419CP/1900rpm, EURO 3, cu optional 360 CP si transmisie automata Allison; cutie de distributie STEYR VG 2000/300 cu 2 rapoarte de transmitere. Rotile sunt profil tot teren Gigant Steel, avand sistem de umflare din mers (CTIS). Frana este integral pneumatica, cu 2 circuite independente, asistata ABS si EVB. Dispune de un troliu SEPSON, hidraulic, 10 tone forta maxima, 50 m lungimea maxima cablu, iesire spre fata si spate.;
– Muniţie LAR/GRAD ;
-Sistem computerizat de comandă şi control, de artilerie  (ACCS).

Rachetele GRAD au fost modernizate si sunt inzestrate cu focoase multiple: de proximitate, mecanice, cu bile (de 6,35 mm, 2500 de bucati intr-o lovitura, avand o arie letala de minim 30 m, cu fuzee FORAD-2), CARGO cu bombleti, ce poate penetra 105 mm de otel; FET-1, fuzee electronica de timp; MOFA-T1, fuzee cu optiuni multiple, de timp, proximitate, super-rapida.
DESCRIEREA LANSATORULUI:
-flexibilitate în selectarea modului de lucru, în funcţie de preferinţele utilizatorilor;
-puternic şi durabil pentru a se potrivi cu toate sistemele de lansare sau subsistemele existente;
-dispune de sistem optic de vizare si control;
-dispune de sistem de control al focului (FCS);

-toate lansatoare sunt construite pentru lansare din containere (LPC​​);
-orice racheta poate fi folosita independent;
-sistemul are capacitatea de a lansa generaţia mai veche de rachete GRAD cat si generatia  de rachete containerizate LAR Mk4;
-durata de viaţă şi operaţionala a acestui lansator este practic nelimitata;
-implementarea într-o poziţie nouă se face în 5 minute, iar ieşirea din  vechea poziţie în termen de 3 minute după tragere;
echipajul LAROM este format din 5 persoane;
Sistemul are o rata de foc exceptionala::
-1 racheta / la fiecare 1,8 secunde, avand un feed-back computerizat care permite corectii intre lansator, observatorul din avanpost si punctul de comanda. Controlul focului poate fi efectuat din cabina sau cu comanda la distanta cu cablu, avand lungimea de 50m. Lansatorul are optiunea pentru tragere individuala sau automata partiala sau completa, in rate variabile in 4 stadii intre 0,5 si 1,8 s. La o rata de tragere de 1,8 s toate cele 26 de rachete pot fi lansate in 46,8s/;
-precizie excepţională;
-suprafata ariei de distrugere este de 1 milion de metri patrati, la o tragere completa.
LAR- MUNITII:
-containerul de lansare (LPC​​) contine, 13 rachete de tip CARGO  -160mm calibru,  sigilate din fabrica  în tuburi, gata de lansare. Bataia maxima cu muniţie LAR este de 45 km, fiecare element din sistemul LAROM contine un GPS, iar in viitorul apropiat va contine si un sistem de navigatie inertiala.
-Distrugerea este realizată folosind  grenade multi-scop (bombleti) , care sunt dispersate pe o ţintă. Rachetele cargo sunt echipate cu 104 grenade / fiecare.
Muniţia CARGO este formata din: HE, fragmentarea controlată cu un impact contopit;HE, fragmentarea controlată cu focos de proximitate. Rachete-nu genereaza fum intens contribuind astfel la mascare si camuflare, facand tragerea mai sigura pentru operator.Fiecare dintre grenade are o suprafaţă nominală letală împotriva trupelor inamice de aproape 100 mp (5m raza letală / fiecare).
SISTEMUL DE CONTROL AL FOCULUI (FCS):
-dispune de un sistem de control al tirului care reduce efortul echipajului: un sistem independent de testare (BIT) al lansatorului de rachete şi a sistemelor aferente;
-Display ce arata statutul rachetelor; alertă de pozitionare pentru siguranţă (zonele de siguranţă, măsuri de urgenţă); de selecţie a tipului de rachete şi dimensiunea salvei care urmează să fie lansata, de afişare a rachetei lângă care urmează să fie lansata şi numărul de rachete rămas;
-stabilirea automată de la distanţă a focului si a tipului de fuzee.

Sistemul de operare cuprinde:
-FCU, cheie de operare selector- comutator care are trei poziţii;
-Safe, tăierea energiei electrice la intreg sistemul, şi scurt-circuitul rachetelor in caz de urgenta;
-Test, sistemul este testat în condiţii de siguranţă şi toate datele necesare, defecţiuni orientative, sunt afişat pe ecran/autodiagnosticare;
-Operatiile, fuzeele şi numărul de rachete în salvă pot fi programate, iar rachetele pot fi trase selectiv;

Produsele LAROM MLRS şi sistemele sale sunt complet integrate în conceptul de C3I prin ACCS (Comandamentul Artileriei & Sistemul de control), după cum urmează:
-brigada, batalion si posturi de comandă baterie cu calculatoareATAC (Computer Tactic Artilerie), legate în BRIGNET şi reţele FIDNET;
-lansator-nivel-cu GTAC (GUN /  Calculator Tactic Lansator), legate în reţea GUNCONET;
-Observator Inaintat (FOR), sprijinind coordonatorul de foc (FSO). Posturile sunt echipate cu FTAC (Calculatoare Tactice Avansate), legate în reţea FISTNET;
-Post meteorologic este format din staţia de sondare, cu Radiotheodolite, iar componentele sale sunt pe deplin integrate în ACCS si conceptul de C3I:
-sondare altitudine -40 km;
– intervalul maxim dintre masuratori-24m;
-emite buletine meteo conform: STANAG 4061, 4082 şi METEO11; pe baza radiosondei: radiotheodolitului şi a antenei LORAN C ;
– recepţie RT-planul orizontal  -360 de grade;
-recepţie RT-planul vertical  -0-90 de grade;
-recepţie LORAN-C  -omnidirecţionala;
– distanta maxima de recepţie -160 km;
Instalaţia este containerizata, avand incalzire, climatizare, NBC, filtru de aer-ventilatie.
Brigada / Batalionul / Comandamentul, este in permanenta legatura cu bateria. Postul de conducere este instalat în interiorul unui container pe camion platforma. Echipamente se compun din:
-Computer-tactic TC 2000;
– Unitatea de  Comunicatii Wireless TH 105;
-Postul de radio VSW PANTHER 2000 V L3;
-Postul de radio SW, Panther 2000 h;
-Biroul Central-F1612;
Telefon de război TC 72;
-Conexiune la Reţeaua de Comunicare -FISTNET/FIDNET;

-Software ACCS-ATAC;

-Instalatii speciale: NBC, filtru de aer-ventilatie, climatizare, instalatie de racire echipamente, surse de putere de 24V DC(baterii)/220 V AC (generator).

Pentru deservirea lansatorului LAROM cu munitie, a fost creata o autospeciala MITCL, cu sarcina utila de 9 tone, echipata cu sistem de iluminare camuflat si interfata electrica si pneumatica NATO, avand capacitate mare de progresie in teren accidentat, proiectata pentru manipulare containere cu rachete GRAD/LAR. Camionul are aceleasi caracteristici si performante ca si cel folosit pentru LAROM, dar dispune de suprastructura container metalic pentru transport rachete; macara hidraulica cu brat de 5200mm, sarcina maxima 2,2 tone si inaltimea de ridicare de 6000mm. Remorca este de tip RM 7.5/2-S, avand capacitatea de a transporta 2 containere cu rachete + alte doua pe camion.

Troliul SEPSON (Suedia) –care se regaseste si pe LAROM, de tip H 100 PS, de 10 tone forta, are posibilitatea de a actiona cablul atat in fata masinii cat si in spatele acesteia. Comanda troliului se poate executa din cabina, direct de la troliu sau de la distanta, cu telecomanda.

Instalatia de iluminat ce se regaseste si pe LAROM, este GABRIEL(franta), si foloseste corpuri de iluminat care permit trecerea de la regimul camuflat la ce necamuflat, si invers, instantaneu, prin actionarea unui comutator de la bordul cabinei.

 

O nota aparte a sistemului GRAD romanesc este reprezentat de APRN-produsul este in inventarul unităţilor marinei fluviale fiind varianta navalizata a lansatorului de 122 mm, cu 40 de tuburi lansatoare de rachete (stanga-dreapta).
Este format din unităţi de lansatoare (2×40 rachete), dispuse în două rafturi concepute sa actioneze in acelasi timp. Întregului sistem (lansator) rămâne sub puntea navei, fiind retractabil, atunci cand nu este operational. Precizia şi puterea de tragere oferă o eficienţă deosebită produsului în operaţiuni de neutralizare împotriva mijloacelor de tragere inamice, împotriva rezervelor şi concentrarilor de trupele inamice, în neutralizarea marinei inamice, în interzicerea minarii şi distrugere în zonele de coasta, actiuni de lupta impotriva Infanteriei Marine si a debarcarilor costiere, eliminarea de baraje, precum şi sustinere cu foc a trupelor proprii, neutralizarea inamicului aflat in fortificatii.

Un alt sistem artileristic romanesc, mai putin cunoscut este SISTEMUL DE RECUNOASTERE SI OBSERVARE PENTRU ARTILERIE, montat deocamdata pe TAB 4X4. Acesta se compune din:

-computer tactic ETC 2000;

-unitate de comunicatii wireless;

-sistem de achizitie laser al tintelor;

-VSW PANTHER 2000 VL1(statie radio);

-SW PANTHER 2000 H(statie radio);

-oficiul central F 1612;

-telefon militar TC 72;

-comunicatii network FISTNET;

-software ACCS-FTAC.

Sistemul dispune de un complet de ochire si vedere pe timp de noapte pe baza de radiatii termice, foarte modern, care este compatibil si interoperabil cu toti partenerii NATO. Acest sistem de achizitie al tintelor are ca destinatie:

-observatori inaintati (FO);

-controlorii focului aruncatoarelor (MFC);

-posturi mobile de cercetare-observare de artilerie;

-controlorii inaintati ai focului aerian (FAC) in actiuni de sprijin aerian apropiat (CAS). Acest sistem se compune din: camera termala; luneta de observare pe timp de zi cu CCD; telemetru laser „Eye-Safe” 1,54 m; platforma goniometru electronic cu GPS incorporat; unitate de comunicatii imagine, date si voce securizata; calculator tip Laptop rigidizat.

Principalele sale caracteristici sunt:

-distanta de detectie a tintei tanc pe timp de noapte 9km;

-distanta masurata cu telemetrul laser 20km;

-precizia de masurare a coordonatelor tintei  1 miime;

-distanta de transmitere imagine, date si voce   1km, mai departe prin statia radio a vehiculului;

-integrabil in sistemele C4I;

-compatibil cu sistemul MGRS folosit de catre NATO.

Acest sistem are in compunerea sa si telemetrul cu laser pentru artilerie si infanterie STLA-M3. Acest sistem laser are ca aplicatii: supravegherea campului de batalie, achizitia coordonatelor tintei si a vitezei de miscare a acesteia, fiind orientat spre Nordul Magnetic. In compunerea sa intra:

–sistemul de ochire optic;
– goniometru electronic;
-caseta compacta pentru transport uşor, cu baterii incluse;

-computer digital de control;

-tripod adjustabil;

-CdNI baterii;

-detectia maxima 20km;

-detectia minima 300m;

-gama de logica 3 tinte vizate pe axa.

Computerul digital permite:

-eroare maximă de conversie a  coordonatelor   + / – 1m;
– viteza de masurare ţintă    5-99,5 m / s;
-depoziareat de coordonate rectangulare -peste 100 tinte;
-interfata de date RS-232.

 

ATROM este inca una dintre realizarile romanesti in domeniu, care din pacate, inca asteapta introducerea in inzestrare. ATROM este un tun Howitzer autopropulsat de 155mm?52 calibre, integrat perfect in conceptul C3I si ACCs. El este perfect compatibil a lucra in retea cu LAROM, beneficiind de toate facilitatile acestuia si avand in componenta sa sisteme identice: statie meteo, computere tactice, etc. Despre toate acestea am mentionat la capitolul LAROM. Avantajele sistemului ATROM, sunt:

-mare mobilitate si putere de foc;

-rapida deplasare in teren;

-timp de reactie foarte scazut si operabil in toate conditiile meteo;

-bataia maxima a tunului este de 41 km cu proiectile cargo, putand ajunge la 50 km cu munitie inteligenta, ce va fi produsa in viitor;

-echipaj format din 5 membri;

-poate lua 24 de proiectile la bord, ce sunt pastrate in incinte securizate;

-dispune de doua brate hidraulice de sustinere in timpul tragerii, facilitand totodata accesul tunarilor la diferitele sisteme ale tunului. Sistemul hidraulic ajuta la manipularea obuzelor si a munitiei, usurand in mod vizibil operatiunile de încărcare/descarcare. Cabina ATROM este blindata, avand caracteristici identice cu cabina LAROM.

Asa cum este normal industria romaneasca produce o gama larga de proiectile si pulberi, necesare gamei artileristice produse, cu calibre incepand de la 25mm -152/155mm. De remarcat este proiectilul de 100 mm exploziv COMP B, utilizat inclusiv de TR-84M1. Acest proiectil are un corp de oţel cu 2 inele şi un inel de ghidare, fortand arderea într-un spaţiu strâns al gazelor si amestecului exploziv. Proiectilul are un impact frontal, de contopire cu actiune instantanee, scurtă întârziere in explozie şi dispozitiv de siguranţă, care este armat la iesirea din teava tunului. De asemenea Romania produce o gama larga de grenade antitanc, precum PG-7VM cu lovitura cumulativa pentru RPG-7, avand capacitatea de a penetra 300mm de armura, la o distanta de 500m. GR-736, grenada reactiva cu mixtura incendiara si auto-initiere, destinata anihilarii personalului inamic, vehicule diverse, etc. Focul declansat de aceasta grenada este deosebit de intens, avand o putere mare de ardere de maxim 50 s la o distanta de minim 300m si de maxim 1300m. Globul de foc format se intinde pe o raza de 5 m.

Unul dintre sistemele recent intrate in inzestrare este ARGUS –un sistem de achizitie si control al focului, portabil de catre om. ARGUS F03, are ca destinatie:

-misiunile FO;

-achizitia, detectia si urmarirea tintelor in campul tactic, atat ziua cat si noaptea;

-determinarea coordonatelor tintelor si actualizarea lor in permanenta si automat;

-transmisii securizate de imagini, date si voce;

-perfect integrabil in coordonatele C4I si intreg sistemul artileristic al Armatei Romane;

-poate fi montat pe orice vehicul actual/viitor din dotarea Armatei.

Acest sistem se bazeaza pe computere si aparatura de vedere pe timp de zi/noapte si de achizitie si marcare tinte prin laser, de ultima generatie, produse inclusiv de catre industria nationala.

Desi se cunosc destule despre inzestrarea actuala a Artileriei Romane, nu la fel de multe se cunosc despre inzestrarea viitoare. Se vorbeste de sistemul artileristic de 105 mm, autopurtat, prezentat acum cativa ani la Expomil, dar care inca n-a ajuns in inzestrarea curenta. Despre acesta se stiu extrem de putine lucruri, dar va fi foarte performant, foarte mobil, autonom, ergonomic, avand cost operational scazut, rata mare de foc si acuratete, cu tehnologie state-of-the-art. Dupa cate se stie acesta este/va fi dezvoltat cu firma RDM Technology, Olanda.

Se vorbeste de un sistem artileristic foarte performant, format din lansatoare de rachete, 10 la numar, de 273 mm, cu bataie lunga. Acest proiect se afla, dupa cate stiu, in derulare. Se vorbeste despre iminenta intrare in inzestrare a ATROM; ceea ce ar fi o incununare a anilor de cercetare-dezvoltare dar si a timpului lung de asteptare din partea Armatei.

Una peste alta putem concluziona ca, Artileria Romana se afla la un nivel foarte inalt; capabilitatile acestei arme fiind remarcabile. Toate acestea ne fac sa credem ca viitorul acestei arme in Armata Romana este unul bine definit si ancorat in realitatea si traditia acesteia.

WW