Piraţi, sau nu?
Un nou plan internaţional anti-piraterie propus de Ban Ki-moon, secretarul general al ONU , a fost discutat la data de 25 August. Rusia sugerează înfiinţarea unei Curţi Internaţionale pentru judecarea piraţilor, iar Ban Ki-moon propune următoarele opţiuni:
– Înfiinţarea unei Curţi somaleze, asistată de ONU, într-un alt stat din regiune;
– Înfiinţarea de către unul sau mai multe state din regiune – cu posibilitatea implicării ONU – a unei Curţi speciale în cadrul sistemului judiciar existent, pentru a judeca procesele piraţilor;
– Crearea unui Tribunal regional în baza unei înţelegri multilaterale, cu ONU jucând un rol în noul tribunal;
– Înfiinţarea unui Tribunal internaţional în urma unei rezoluţii a Consiliului de Securitatea al ONU, în baza Capitolului VII al Cartei Naţiunilor Unite.
Planul Naţiunilor Unite este însă limitat esenţial în ceea ce priveşte condamnarea piraţilor şi nu conţine menţionări despre lupta împotriva pirateriei ca şi fenomen, aceasta ducând la nereuşita combaterii motivelor din spatele problemei.
Potrivit secretarului general al ONU, numărul incidentelor cu piraţi a crescut în ultimii doi ani de la 111 în 2008, la 217 în anul 2009, la care se adaugă 30 de atacuri raportate în primul trimestru al anului 2010. Dintr-o perspectivă mai largă, întrebarea este: pot fi într-adevăr incidentele de mai sus atribuite piraţilor?
Marina militară rusă a luat în custodie câţiva piraţi anul trecut, în cadrul unei operaţiuni împotriva unui grup care a atacat şi preluat controlul unei nave ruseşti în apropiere de coasta Somaliei, dar prizonierii nu au fost predaţi justiţiei. Detaliile întâmplării au rămas obscure. Iniţial s-a anunţat că justiţia rusă a acţionat conform Articolului 277 din Codul Penal, intitulat Piraterie, dar mebrii grupului respectiv au fost eliberaţi – şi au pierit pe mare – la scurt timp după… Explicaţia a fost că legile Rusiei se aplică în exclusivitate pe teritoriul naţional şi că nu se puteau aplica în afara apelor teritoriale ruse.
Întrebarea pricipală în termeni legali, legat de cazurile de piraterie, este: comunitatea internaţională infruntă într-adevăr piraţi, şi dacă da – sunt ei piraţi somalezi? Convenţia din 1982 stabileşte clar că pirateria este un act desfăşurat „in the open sea, that is, not in any country’s territorial seas and adjacent zones”. Respectiva Convenţie limitează adâncimea maximă a apelor teritoriale la 12 mile nautice (aproximativ 22 de kilometri), dar Somalia a stabilit propria limită la 200 de mile maritime (circa 370 kilometri) prin propria Lege 37 din anul 1972. Legea cu pricina stabileşte că numai navele sub drapel somalez şi cele cu licenţă de la guvernul Somaliei, sunt autorizate so navigheze sau pescuiască în apele teritoriale.
Problemele apar în cazul Somaliei din cauză că ţara efectiv nu are un guvern central, iar lipsa acestuia deschide oportunităţi vaste pentru jefuirea resurselor sale naturale. Somalia a fost sub presiune – în special din partea Franţei, Norvegiei şi Spaniei – să renunţe la legea din 1972 în perioada regimului lui Mohamed Siad Barre, a cărui dispariţie în 1991 a declanşat colapsul ţării. Câteva ţări speră că apele Somaliei vor fi deschise pentru pescuit şi mai ales pentru exploatarea zăcămintelor de petrol din regiunea respectivă.
Considerând situaţia navigaţională specifică în regiune, poate fi rezonabil punctul de vedere cum că navele atacate de piraţi în apropierea coastei Somaliei, de fapt invadau apele teritoriale somaleze. Mai mult, în multe cazuri navele capturate navigau pe acolo cu scopul de a pescui ilegal sau comerţ si pot fi privite ca desfăşurând acţiuni de piraterie ele însele. De exemplu, nava ucraineană Faina care transporta o încărcătură de armament.
Incidentele din vecinătatea coastei Somaliei nu constituie piraterie. Procesele „piraţilor somalezi” au avutloc în câteva ţări din Europa şi au dus la verdicte în care pirateria nu a fost menţionată. În Iunie 2010, cinci somalezi au fost acuzaţi de piraterie în Golful Aden de către Curtea de la Rotterdam, dar au fost în final condamnaţi la câte cinci ani pentru tâlhărie (consider chiar că tâlhăria nu este corectă având în vedere că somalezii au folosit forţa împotriva celor care invadau apele teritoriale Somaleze – nota autorului articolului).
Piraţii somalezi sunt un mit creat de media globală pentru a distrage atenţia de la activităţile infracţionale ce au loc în apele teritoriale ale Somaliei. Infracţiunile sunt reprezentate de jefuirea resurselor naturale ale Somaliei şi teroarea economică asupra populaţiei acestei ţări. Asemenea fapte mai pot fi întâlnite în istorie, de exemplu, în urmă cu un deceniu o comisie specială a ONU şi Curtea Internaţioanlă de Justiţie au pledat pentru responabilitatea Ruandei şi Ugandei pentru exploatarea resurselor naturale congoleze. În Decembrie 2005, Curtea Internaţională de Justiţie a decis că Uganda era vinovatăşi datora compensaţii către Congo.
Cine sunt adevăraţii „piraţi somalezi”? Adevăraţii piraţi ai Somaliei sunt cei care au regizat colapsul acestei ţări şi profită de avantajele situaţiei pentru a stoarce de resurse naturale acest stat. Noul plan al ONU nu are intenţia de a lupta împotriva acestor piraţi.
Sursa: Ria Novosti
This story by Dr. Alexander Mezyaev, Head of Chair of the International Law, Governance Academy (Kazan’), Strategic Culture Foundation expert, was published in International Affairs magazine.
Resboiu - military & co. 