Black Hawk Down- Operatiunea Mogadishu

Black Hawk Down este unul dintre filmele mele de razboi preferate. L-am vazut si revazut si inca ma mai uit la el de cate ori il prind pe la TV. Ridley Scott mi-a intrat la inima cu Gladiatorul (care va reveni intr-una dintre zilele de joi la Resboiu) si nu mi-a mai iesit.

Filmul se bazeaza pe cartea cu acelasi nume scrisa avand ca subiect razboiul civil din Somalia si mai precis batalia pentru Mogadishu. Nu o sa intru foarte mult in detaliile istorice pentru ca filmul e subiectul dar, pe scurt, in decembrie 1992, ambitiosul prezident dublu Bush a ordonat US Army sa sa alature eforturilor ONU de a restaura ordinea in Somalia. Operatiunea denumita cu emfaza tipic americana Restore Hope s-a incheiat complet in 1995 cand toti, inclusiv americanii si-au luat talpasita si i-au lasat pe somalezi sa se omoare intre ei dupa bunul plac, ca si pana atunci de fapt. De mentionat faptul ca americanii au trimis in zona crema trupelor speciale: Rangers, SEAL, Delta Force si SOAR, sprijinite doar de echipamente usoare gen HMMWV si de elicoptere tactice M-60 Black Hawk si de atac AH/MH 6 Little Bird.

Filmul face referire la operatiunea Gothic Serpent care a avut ca scop capturarea lui Mohammed Farrah Aidid si descrie, cu destule detalii, cum a decurs aceasta pentru trupele americane implicate, prezentand in actiunea SEAL, Ranger-i si Delta Force. Desi nu pun mana pe respectivul Aidid, Delta Force captureaza in Mogadishu un numar mare de apropiati ai acestuia si incearca sa-i aduca la baza, sub acoperirea Black Hawk-urilor, utuilizand un convoi de camioane escortate de HMMWV-euri. Aici lucrurile o i-au razna pentru ca intreg orasul se trezeste la viata si pleaca cu Kalasnikovul si cu RPG-ul la vanatoare de americani, reusind sa doboare doua Black Hawk, de-aici si titlul filmului. Restul prezinta eforturile americanilor de a recupera echipajele celor doua elicoptere sau macar cadavrele acestora. Celebra este scena pilotului de Black Hawk capturat de somalezi dupa o lupta scurta in care sunt implicati si doi luptatori Delta care s-au oferit voluntari sa protejeze elicopterul pana la venirea ajutoarelor. Nu reusesc, sunt ucisi iar pilotul, capturat si retinut este eliberat 3 saptamana mai tarziu.

Ok….luat de val am cam povestit filmul. Nu asta era ideea.

Black Hawk Down este realist in exprimare. Asta este marele lui atu. Sigur, hollywoodian clar, cu dramatism american pur sange, si totusi, pare un plus fata de alte filme de gen. Coloana sonora este absolut superba, la fel si imaginea iar distributia este si ea una de exceptie (exceleaza in englezi :-)). Scott a incercat sa redea ce s-a intampla acolo fara a supara totusi armata americana, partenera in productie, care a taiat se pare serios pentru a scoate din cadru scene un pic cam incorecte politic (pentru ei). Nici aliatii din ONU nu au fost foarte fericiti, in special pakistanezii care au fost prezentat destul de rau. Somalezii, ce sa mai spunem, sunt cam de decor iar aia cat de cat individualizati, sunt rai. Generalul si cu aghiotantul lor mestecator de guma sunt portretizari tipic americane. Oricum, daca trupele lor speciale chiar sunt precum aia din film, merita tot respectul, si nu avem motive sa credem ca ar fi altfel.

Per total dau filmului un 9.

Black Hawk Down, SUA 2001, durata: 144 minute, regizor Ridley Scott, coloana sonora Hans Zimmer, distributie: Josh Hartnett, Tom Sizemore, Ewan McGregor, Jeremy Piven, Eric Bana, Ewen Bremner, William Fichtner, Tom Hardy, Sam Shepard, Jason Isaacs, Glenn Morshower si Orlando Bloom.

 

Bricul Mircea va intari dispozitivele navale ale NATO

Bricul Mircea

Sursa foto: Dan Dimitrescu

In urma unei temeinice analize a rezultatelor reprezentarii Romaniei peste hotare si mai ales inter-NATO, presedintele Traian Basescu a decislegat de aspectul politicii canonierelor, sa se trimita impreuna cu fregata Regele Ferdinand si nava scoala Mircea, care sa participe atat la operatiunile de mentinere a embargoului asupra comertului cu armament cu destinatia Libia, cat si, dupa incheierea operatiunilor, la intarirea patrularii in zona apelor teritoriale ale Somaliei. Dupa cum spunea si dumnealui „cadetii si echipajul bricului Mircea, sunt mai potriviti in combaterea pirateriei, pentru ca se antreneaza pe o corabie, precum in vremurile de glorie ale piratilor”.

Blogul militar Resboiu le ureaza vant bun din pupa!

 

Cum era de asteptat, se intampla! Se organizeaza C.E.P.!

Asiguratorul britanic, Jardine Lloyd Thompson, organizează un serviciu particular armat pentru escortarea navelor care operează în apropierea Somaliei. Sub numele de Convoy Escort Programme (C.E.P.) va oferi escorta armată prin apele Golfului Aden, cu 18 nave mici de patrulare dispunând de mitraliere grele şi echipaje formate din foşti militari. CEP îşi va coordona acţiunile cu patrulele antipiraterie şi va permite prin implicare, ca navele de război să petreacă un timp mai mare în misiunile de urmărire a piraţilor care operează acum la distanţe îndepărtate de coasta Somaliei.

Jardine Lloyd Thompson încearcă să convingă şi alte companii majore de asigurări navale, plus câteva dintre cele mai importante companii maritime, să i se alăture ori măcar să ofere sprijin pentru demararea programului de escortă a convoaielor. Dacă planul reuşeşte, CEP va deveni operaţional spre sfârşitul acestui an.

Dar…

Mai e o bubă mare în calea C.E.P. Mare, cât un câmp de mine plasat fix în calea apariţiei acestui serviciu de mercenariat: ce ţară îşi va asuma responsabilitatea, permiţând navelor din program să navigheze sub pavilionul ei şi mai ales, care ţară se va lega la cap acordând permisiunea ca C.E.P. să opereze în baza sistemului naţional de legi? Dar, care legi? Există ele într-o formă clară, specifică acestor evenimente?

It’s all about the money, isn’t so?

Pariez tot salariul tău pe o lună că cel puţin o parte importantă din acţiunile de piraterie maritimă sunt regizate de companiile de asigurări şi de către cele de shipping, după modelul companiilor producătoare de antiviruşi informatici.

E viol cu siameze? E! Că ie perverşi!

Am zis! (Lol)

Iulian Bănuitoru’

 

Somalezii „se intoarce”

 

50 cent pirates

 

Ii mai tineti minte pe baietii aia simpatici, piratii somalezi? Ei bine, ei nu fac nazuri, consuma orice, normal, sunt somalezi. Ce sa vezi, au capturat un vas de pescuit sud-coreean plin de kenieni si cativa chinezi si coreeni (sudisti d-aia). Arrrrghhhh maties!!!!

Ministerul de Externe de la Seul zice ca vasul respectiv, cu o greutate de 241 si buletin de Kenya, a fost deturnat pe 9 octombrie, undeva in apele insulei Lamu, adica tot prin Kenya. Shiver me timbers!!!!

Momentan, simpaticii purtatori de AK-47 n-au cerut nimic. Sau n-a priceput nimeni ce zic, oricum, deocamdata nimeni nu negociaza cu nimeni.Tot ce se stie despre vas, inafara de scopul vizitei si componenta echipajului, e ca pescuia dupa stiuca prin zona de aproape o luna. Probabil ca acum e pe undeva prin nordul Somaliei, acolo unde toti piratii cumsecade stau la mal. 15 men on a dead men’s chest, yo ho ho and a bottle of rum!!!!

Noel Choong, reprezentant al Biroului anti-piraterie al International Maritime Bureau, a declarat ca nu poate confirma incidentul.

Somalia, care nu are un guvern functional din 1991, este principalul loc de pe glob in care actioneaza piratii, bande inarmate care ataca vase si rapesc marinari pentru recompense. Pare o ocupatie foarte sanatoasa.

Sursa: Hotnews

 

Cine sunt adevaratii pirati in Somalia

Piraţi, sau nu?

Un nou plan internaţional anti-piraterie propus de Ban Ki-moon, secretarul general al ONU , a fost discutat la data de 25 August. Rusia sugerează înfiinţarea unei Curţi Internaţionale pentru judecarea piraţilor, iar Ban Ki-moon propune următoarele opţiuni:

– Înfiinţarea unei Curţi somaleze, asistată de ONU, într-un alt stat din regiune;

– Înfiinţarea de către unul sau mai multe state din regiune – cu posibilitatea implicării ONU – a unei Curţi speciale în cadrul sistemului judiciar existent, pentru a judeca procesele piraţilor;

– Crearea unui Tribunal regional în baza unei înţelegri multilaterale, cu ONU jucând un rol în noul tribunal;

– Înfiinţarea unui Tribunal internaţional în urma unei rezoluţii a Consiliului de Securitatea al ONU, în baza Capitolului VII al Cartei Naţiunilor Unite.

Planul Naţiunilor Unite este însă limitat esenţial în ceea ce priveşte condamnarea piraţilor şi nu conţine menţionări despre lupta împotriva pirateriei ca şi fenomen, aceasta ducând la nereuşita combaterii motivelor din spatele problemei.

Potrivit secretarului general al ONU, numărul incidentelor cu piraţi a crescut în ultimii doi ani de la 111 în 2008, la 217 în anul 2009, la care se adaugă 30 de atacuri raportate în primul trimestru al anului 2010. Dintr-o perspectivă mai largă, întrebarea este: pot fi într-adevăr incidentele de mai sus atribuite piraţilor?

Marina militară rusă a luat în custodie câţiva piraţi anul trecut, în cadrul unei operaţiuni împotriva unui grup care a atacat şi preluat controlul unei nave ruseşti în apropiere de coasta Somaliei, dar prizonierii nu au fost predaţi justiţiei. Detaliile întâmplării au rămas obscure. Iniţial s-a anunţat că justiţia rusă a acţionat conform Articolului 277 din Codul Penal, intitulat Piraterie, dar mebrii grupului respectiv au fost eliberaţi – şi au pierit pe mare – la scurt timp după… Explicaţia a fost că legile Rusiei se aplică în exclusivitate pe teritoriul naţional şi că nu se puteau aplica în afara apelor teritoriale ruse.

Întrebarea pricipală în termeni legali, legat de cazurile de piraterie, este: comunitatea internaţională infruntă într-adevăr piraţi, şi dacă da – sunt ei piraţi somalezi? Convenţia din 1982 stabileşte clar că pirateria este un act desfăşurat „in the open sea, that is, not in any country’s territorial seas and adjacent zones”. Respectiva Convenţie limitează adâncimea maximă a apelor teritoriale la 12 mile nautice (aproximativ 22 de kilometri), dar Somalia a stabilit propria limită la 200 de mile maritime (circa 370 kilometri) prin propria Lege 37 din anul 1972. Legea cu pricina stabileşte că numai navele sub drapel somalez şi cele cu licenţă de la guvernul Somaliei,  sunt autorizate so navigheze sau pescuiască în apele teritoriale.

Problemele apar în cazul Somaliei din cauză că ţara efectiv nu are un guvern central, iar lipsa acestuia deschide oportunităţi vaste pentru jefuirea resurselor sale naturale. Somalia a fost sub presiune – în special din partea Franţei, Norvegiei şi Spaniei – să renunţe la legea din 1972 în perioada regimului lui Mohamed Siad Barre, a cărui dispariţie în 1991 a declanşat colapsul ţării. Câteva ţări speră că apele Somaliei vor fi deschise pentru pescuit şi mai ales pentru exploatarea zăcămintelor de petrol din regiunea respectivă.

Considerând situaţia navigaţională specifică în regiune, poate fi rezonabil punctul de vedere cum că navele atacate de piraţi în apropierea coastei Somaliei, de fapt invadau apele teritoriale somaleze. Mai mult, în multe cazuri navele capturate navigau pe acolo cu scopul de a pescui ilegal sau comerţ si pot fi privite ca desfăşurând acţiuni de piraterie ele însele. De exemplu, nava ucraineană Faina care transporta o încărcătură de armament.

Incidentele din vecinătatea coastei Somaliei nu constituie piraterie. Procesele „piraţilor somalezi” au avutloc în câteva ţări din Europa şi au dus la verdicte în care pirateria nu a fost menţionată. În Iunie 2010, cinci somalezi au fost acuzaţi de piraterie în Golful Aden de către Curtea de la Rotterdam, dar au fost în final condamnaţi la câte cinci ani pentru tâlhărie  (consider chiar că tâlhăria nu este corectă având în vedere că somalezii au folosit forţa împotriva celor care invadau apele teritoriale Somaleze – nota autorului articolului).

Piraţii somalezi sunt un mit creat de media globală pentru a distrage atenţia de la activităţile infracţionale ce au loc în apele teritoriale ale Somaliei. Infracţiunile sunt reprezentate de jefuirea resurselor naturale ale Somaliei şi teroarea economică asupra populaţiei acestei ţări. Asemenea fapte mai pot fi întâlnite în istorie, de exemplu, în urmă cu un deceniu o comisie specială a ONU şi Curtea Internaţioanlă de Justiţie au pledat pentru responabilitatea Ruandei şi Ugandei pentru exploatarea resurselor naturale congoleze. În Decembrie 2005, Curtea Internaţională de Justiţie a decis că Uganda era vinovatăşi datora compensaţii către Congo.

Cine sunt adevăraţii „piraţi somalezi”? Adevăraţii piraţi ai Somaliei sunt cei care au regizat colapsul acestei ţări şi profită de avantajele situaţiei pentru a stoarce de resurse naturale acest stat. Noul plan al ONU nu are intenţia de a lupta împotriva acestor piraţi.

Sursa: Ria Novosti

This story by Dr. Alexander Mezyaev, Head of Chair of the International Law, Governance Academy (Kazan’), Strategic Culture Foundation expert, was published in International Affairs magazine.

 

„Submarines Outsmart Somali Pirates”

Zeeleeuw, cu cârmele în "X"

Sursa: Dutchsubmarines.com

Când Olanda a anunţat recent că trimite unul din submarinele clasei Walrus în apropierea Somaliei pentru patrulări anti-piraterie, mulţi au privit vestea uitându-se cruciş, însă submariniştii olandezi au o binemeritată reputaţie pentru abilitatea lor de a colecta informaţii. Recent, submariniştii olandezi au cules informaţii în misiuni în apropiere de Irak, Bosnia şi Caraibe. Ingredientul special utilizat în operaţiuni a fost invizibilitatea submarinelor: Walrus poate petrece 46 zile la adâncimea periscopică, deplasându-se cu 16 kilometri/oră utilizând snorkelul. Submarinul poate supraveghea porţiuni din coasta Somaliei fără a putea fi observat de către piraţi. Acest aspect face mai uşoară detectarea noilor tactici folosite de piraţi şi contracararea mult mai rapidă a mutărilor acestora.

Clasa Walrus este compusă din submarine de 2400 tone, cu propulsie diesel – electrică, cu un echipaj de 52 oameni. Imersat, poate naviga cu peste 37 kilometri pe oră, comparativ cu 24 la suprafaţă. Sunt înarmate cu patru tuburi lans-torpilă de 533 milimetri şi douăzeci de torpile. La suprafaţă, echipajul poate amplasa câteva mitraliere. Însă, Walrus-ii sunt echipaţi pentru a găsi ţinte. Submarinele dispun de un radar de căutare la suprafaţă, cu raza de 9 kilometri şi un sonar puternic (ambele interne şi remorcate). Sonarul pasiv poate detecta motoarele navelor de suprafaţă de la mai mult de nouă kilometri.

Olanda nu este singura ţară care utilizează submarinele în acest mod. Alte ţări au folosit propriile submarine pentru a prinde pescarii braconieri.

Sursa: Strategypage.com

 

Atacurile piraţilor au crescut în 2009

International Maritime Bureau (Londra) a anunţat că centrul de raportare a actelor de piraterie, din Kuala Lumpur, a înregistrat un total de 406 incidente în 2009, 217 dintre acestea fiind atribuite piraţilor somalezi. Comparativ, în anul 2008 au fost înregistrate 293 incidente de acest tip.

„Pirates are now more desperate to hijack ships. Recent attacks, at distances of over 1,000 nautical miles from Mogadishu, indicate the increased capability of the Somali pirates,” menţionează International Maritime Bureau (IMB).

Dacă piraţii somalezi se bucură de mediatizare, IMB anunţă că în apele din apropierea Nigeriei au avut loc 28 atacuri în 2009 şi 40 în anul 2008, deşi unele surse dau cel puţin 30 de alte astfel de evenimente neconfirmate în regiune, pentru anul trecut.

„The attacks in Nigerian waters are frequently much more violent in nature than those in Somalia,” spune Pottengal Mukundan – directorul IMB, adăugând:

„The incidence of violent attacks against ships’ crew has also spilled over into neighbouring states.”

Cel mai încărcat an al ultimului deceniu a fost 2003, când au fost raportate 400 atacuri ale piraţilor, ceea ce îmi aminteşte de jocurile de computer, unde aceştia ar fi fost consideraţi o rasă nouă, o facţiune distinctă la nivel global.

British Adm. Mark Stanhope, pointing out the anti-piracy patrols are dealing with 1.1 million square miles of water, told Reuters, „We are not going to eradicate piracy — it’s still a very, very large area.” citează Washington Times, de unde mai aflăm:

No one has to be reminded of al Qaeda’s ability to franchise terrorist groups in Muslim/Western countries to zig when American defenses zag. Al-Shabaab is operating inside the failed Somali state, apparently pairing up just across the water with Yemen-based al Qaeda in the Arabian Peninsula, godfathers of the Nigerian Detroit would-be underwear bomber. Alas, al-Shabaab has recruited ethnic Somalis in America and Europe, some already casualties in internecine fighting.