OPV Zeeland in larg pentru teste

OPV clasa Zeeland construit (si) la Damen Galati

La finalul lunii August, nava Zeeland, a doua din cele patru OPV-uri apartinand clasei Holland, construita la Damen Schelde Naval Shipbuilding Vlissingen cu componente de la Damen Galati, Galaţi… din România, a parasit portul Vlissingen din Olanda, pentru teste pe baltă.

Navele clasei Holland masoara 108 metri lungime si 18 latime. Deplasamentul este de aproximativ 3750 tone. Pot gazdui un elicopter NH-90, ori un altul echivalent.

Armamentul navelor din aceasta clasa consta dintr-un tun rapid Oto Melara de calibrul 76 mm, un tun de 30 mm si doua mitraliere grele de 12.7 mm.

Multumita senzorilor de ultima generatie si a IMM (Integrated Mast Module) este posibila detectarea si urmarirea foarte rapida a tintelor aeriene care evolueaza la joasa sau mare inaltime, a periscoapelor, minelor si chiar a scafandrilor.

Primele doua nave ale clasei, Hr. Ms. Holland si Zeeland, au fost construite in Vlissingen DSNS, cu componente furnizate de catre santierul naval Damen din Galati. A treia si cea de-a patra nava, Groningen, respectiv Friesland, sunt in constructie la Galati.

Sursa: Damen Schelde Naval Shipbuilding

 

 

Olandezii – zburatori, desigur – intercepteaza un Tu-95

Deja, pe anul ăsta, a fost a patra oară când olandezii au ridicat avioanele F-16 pentru a intercepta bombardiere strategice aparţinând Rusiei, bombardiere care au intrat în spaţiul aerian olandez fără a se identifica.

Sună a ştire de prin optzeci şi ceva, nu? Şi filmuletele parcă-i tot de pe atunci.

Nu, nu vă speriaţi. N-a fost cine ştie ce… Acolo, doi Urşi Tu-95, care oricum au fost „escortaţi” de avioane daneze până ce au apărut olandezii, iar la rândul lor, olandezii i-au lăsat pe mîini bune: dincolo de ei, s-au plimbat cu urşii nişte englezi în avioane Typhoon.

Cel mai probabil, ruşii au venit cu Tu-95MS.

Sursa: Ares

 

 

Leopardul olandez scapa de retragere?

Leo la mare

Ministrul apararii din Olanda, Hans Hillen, ar cam pune-o de-o retragere in planul masiv de taieri de buget, asta pe fondul unor reactii destul de puternice din partea opiniei publice si a armatei.

S-a confirmat deja pastrarea a 5 elicoptere Cougar si a celor 4 nave de patrulare din clasa Holland si se calculeaza in continuare bugetul politiei militare dar si al fortelor de blindate. Desi de 2 bani speranta, tancul Leopard 2 ar putea fi pastrat intr-un numar mai mic, chiar daca Olandei ii face cu ochiul exemplul Belgiei care a dat Leopardul pe Piranha III.

Sursa: Militarium

 

Olanda renunta la tancuri

Ultimul cartus

Olanda ridica inca o data intrebarea aia de baraj: mai sunt tancurile grele de actualitate ca arma dominanta in razboiul terestru? Eu am spus mereu ca „da”, din cauza potentialului acestui vehicul de a transforma razboiul si de a-l purta, in orice conditii, daca este utilizat corect (a se citi nu cum au facut-o rusii in Cecenia).

Olanda si-a retras cele 60 de tancuri Leopard 2A6 din motive financiare, considerand totodata ca este acea arma de care se poate lipsi. Cu o traditie de vreo 90 de ani si utilizare in ultimii ani in misiuni de pace din Yugoslavia, plus prezenta trupelor de cavalerie in Irak si Afganistan, tancul olandez si-a terminat existenta.

Cu ochii in lacrimi, intind o mana nesigura catre bietul Leopard 2A6 visand umed la cateva bucati, macar sa le prind si eu cu telefonul la parada de 1 decembrie. Olandezii, aia de le conduceau, cam plang si ei dar asa e cu criza asta.

Decizia nu este tocmai ilogica si nici prosteasca daca stam sa ne gandim la pozitia Olandei si la structura fortelor sale armate. Ancorata bine in mijlocul NATO, Olanda nu are pradatori naturali cu care sa nu se fi aliat in ultimii 50 de ani si nici vointa expeditionara prea mare. Retragerea tancurilor inseamna renuntarea la un volum impresionant de logistica si axarea pe o forta de reactie rapida inarmata cu blindate precum CV90, care pot lupta intr-o oarecare masura, gratie ATGM-urilor, cu alte tancuri, fara insa a oferi nivelul de protectie al unui tanc pur. Da, strategia si tactica de lupta poate fi adaptata pentru a inlocui lupta cu tancul dar nu vehiculul in sine.

Romania nu poate si nu trebuie sa renunte la tancuri, fie ele si extensii ale batranului T-55. Ca si in cazul Saurului, singurul avantaj al unui tanc national este mentinerea unei platforme de lucru si a unei baze logistice care ar permite, in cazul unui conflict, sporirea fortelor armate mobilizate.

Sursa: Defense Aerospace

 

Nemtii au folosit pentru prima data artileria in lupta, dupa ww2

PzH 2000

Sursa: Army-technology.com

Armata Germană a efectuat, pentru prima dată după al doilea război mondial, foc cu artileria în sprijinul unei operaţiuni de luptă. Comandamentul Bundeswehr a anunţat că tunurile autopropulsate PzH 2000 calibru 155 milimetri au tras cinci proiectile în sprijinul trupelor care înfruntaseră două atacuri cu IED la 12 kilometri Vest de PRT (Provincial Reconstruction Team) din Kunduz, în Nordul Afganistanului.

345 Artillerielehrregiment din Kusel, Rhineland-Palatinate, a trimis în Kunduz trei tunuri autopropulsate PzH 2000 între finalul lunii Mai şi începutul lui Iunie. Două PzH sunt menţinute în poziţii de tragere, iar a treia piesă este ţinută în rezervă.

Contingentul german membru al ISAF este al doilea care a adus PzH 2000 în Afganistan, primii fiind olandezii, tot cu trei piese, în anul 2006. De asemenea şi tunurile autopropulsate olandeze au executat foc de sprijin.

Până în prezent, pentru tragerile indirecte, germanii s-au folosit numai de aruncătoarele de 120 milimetri.

Sursa: Aviationweek.com

 

„Submarines Outsmart Somali Pirates”

Zeeleeuw, cu cârmele în "X"

Sursa: Dutchsubmarines.com

Când Olanda a anunţat recent că trimite unul din submarinele clasei Walrus în apropierea Somaliei pentru patrulări anti-piraterie, mulţi au privit vestea uitându-se cruciş, însă submariniştii olandezi au o binemeritată reputaţie pentru abilitatea lor de a colecta informaţii. Recent, submariniştii olandezi au cules informaţii în misiuni în apropiere de Irak, Bosnia şi Caraibe. Ingredientul special utilizat în operaţiuni a fost invizibilitatea submarinelor: Walrus poate petrece 46 zile la adâncimea periscopică, deplasându-se cu 16 kilometri/oră utilizând snorkelul. Submarinul poate supraveghea porţiuni din coasta Somaliei fără a putea fi observat de către piraţi. Acest aspect face mai uşoară detectarea noilor tactici folosite de piraţi şi contracararea mult mai rapidă a mutărilor acestora.

Clasa Walrus este compusă din submarine de 2400 tone, cu propulsie diesel – electrică, cu un echipaj de 52 oameni. Imersat, poate naviga cu peste 37 kilometri pe oră, comparativ cu 24 la suprafaţă. Sunt înarmate cu patru tuburi lans-torpilă de 533 milimetri şi douăzeci de torpile. La suprafaţă, echipajul poate amplasa câteva mitraliere. Însă, Walrus-ii sunt echipaţi pentru a găsi ţinte. Submarinele dispun de un radar de căutare la suprafaţă, cu raza de 9 kilometri şi un sonar puternic (ambele interne şi remorcate). Sonarul pasiv poate detecta motoarele navelor de suprafaţă de la mai mult de nouă kilometri.

Olanda nu este singura ţară care utilizează submarinele în acest mod. Alte ţări au folosit propriile submarine pentru a prinde pescarii braconieri.

Sursa: Strategypage.com

 

Nava JSS pentru Olanda de la Damen Galati

Diorama cu JSS olandeză

Sursa: Defense Industry Daily

În luna Ianuarie a acestui an, Damen Schelde a anunţat semnarea unui contract pentru construirea unei nave de 28 000 tone destinate Marinei Olandeze. Nava va fi de tipul Joint Logistic Support (JSS) şi va fi lansată la apă în 2014, pentru a înlocui nava de 16900 t. HNLMS Zuiderkruis.

Olanda doreşte o navă foarte versatilă, care să realimenteze alte nave de luptă, să transporte însemnate cantităţi de echipamente militare şi vehicule, să îndeplinească rolul de centru de comandă plutitor, să preia rolul de navă-spital şi să fie capabilă de a ambarca şi opera 6 elicoptere.

Însă, nivelul de verstilitate are preţul său. Defunctul program JSS canadian a avut ambiţii asemănătoare, dar mult mai ambiţioase, cuprinzând trei asemenea nave la un preţ de 2,9 miliarde de dolari canadieni, care a fost oprit la momentul în care contractorii au informat guvernul că nu pot încadra navele în limitele preţului stabilit. Va avea Olanda succes?

Conceptul JSS canadian

Sursa: Defense Industry Daily

JSS-ul olandez măsoară 205 m. lungime, cu o lăţime de 30 de m. şi un tonaj de 28 000 t., oferind mai mult spaţiu comparativ cu cei 190 m. lungime, 20 m. lăţime şi deplasamentul de 16 900 t. ai HNLMS Zuiderkruis. Propuslia va fi asigurată de 5 generatoare diesel capabile să ofere o putere de 25 MW şi de două motoare electrice de 9 MW fiecare.

Echipajul navei va fi compus din 150 de membri şi până la 150 rezidenţi aditionali, cum ar fi echipajele elicopterelor şi echipele medicale.

JSS-ul olandez va dispune pentru apărare de 2 tunuri automate gatling de 30 m.m. Thales Nederlands Goalkeeper pentrutrageri împotriva rachetelor anti-navă, navelor şi UAV-urilor, la care se adaugă 2 tunuri telecomandate cu o singură ţeava de 30 m.m. şi patru mitraliere grele de 12,7 m.m., de asemenea telecomandate. Comparativ, HNLMS Zuiderkruis posedă un singur Goalkeeper şi două mitraliere grele de 12,7 m.m. deservite de servanţi.

Moderna JSS va încorpora măsuri de reducere a amprentelor radar şi infraroşu, protecţie balistică şi contra exploziilor, sisteme rezistente la şocuri şi sisteme de stingere a incendiilor performante.

Ultimul raport anunţa pentru JSS un buget de 365,5 milioane de euro pentru livrarea programată în 2014.

Art concept pentru JSS olandez

Sursa: Defense Industry Daily

Damen Schelde a anunţat contractul pentru JSS şi a făcut publică data livrării, însă nu a comunicat nici o informaţie legată de costul navei.

Nava va fi contruită la şantierul naval Damen din Galaţi, România, supervizată de specialiştii DSNS. Următoarea etapă va ave loc la şantierul naval Vlissingen, unde  se vor monta echipamentele şi se vor realiza testările tuturor sistemelor.

Între timp, Canada dă semne că ar dori restartarea competiţiei JSS proprii, iar proiectul olandez poate fi unul dintre concurenţi, putând oferi un preţ mai mic decât celelalte firme participante, prin reducerea costurilor de cercetare şi dezvoltare atât a navei per ansamblu cât şi separat, pentru sistemele de bord.

Dar, va accepta oare Canada JSS-ul olandez, care nu dispune de a opera în regiuni îngheţate şi fără posibilitatea de a sparge fizic gheaţa?

HNLMS Zuiderkruis, nava pe care o va înlocui JSS

Sursa: Defense Industry Daily

 

Şantierul Naval Galaţi lucrează componente pentru nave militare olandeze

La data de 2 Februarie 2010, regina Beatrix a Olandei a botezat „Holland” prima dintr-o nouă serie de patru nave de patrulare pentru Royal Netherland Navy.

Cele patru nave au fost comandate la Damen Schelde Naval Shipbuilding, specificandu-se că misiunile pe care le vor avea de îndeplinit vor necesita mai puţină forţă a armelor, cum ar fi securitatea maritimă.

Primele două nave urmau să fie construite la şantierul naval al Damen Schelde din Vlissingen, cu o parte din secţiuni furnizate de către Damen Shipyards Galaţi, România.

Componentele mari ale ultimelor două nave din serie, vor gi contrsuite la Damen Shipyards din Galaţi, sub supravegherea Damen Schelde Naval Shipbuilding.